Din data de 14 octombrie, elegantă, rafinată, sociabilă, fermecătoarea planetă Venus ajunge acasă la ea în Balanță (de fapt, în a doua ei casă, pentru că mai are una, în Taur). Și acum să te ții: iubire ca la carte, cu tandrețe, stil, șarm, caviar și șampanie.

Să vedem cărțile de Symbolon. Prima carte reprezentând-o pe Venus în Balanță este cea a Partenerului. Noi îl căutăm pe celălalt. Avem nevoie de celălalt. Nu neapărat pentru a-i face bine/ a-l ajuta pe celălalt, așa cum așteptăm de la celălalt să ne facă bine/ ajute pe noi. Ci pentru că celălalt este oglinda în care ne putem vedea. Așa cum nu ne putem vedea chipul decât reflectat într-un mediu exterior, așa nu ne putem vedea structura interioară decât atunci când apare partenerul, și implicit relația pe care ne-o asumăm.

Parteneriatul ne va arăta cum suntem noi de-adevăratelea și nu (doar) cum este celălalt. E mult mai ușor să încerci să mulțumești o singură persoană pe lumea asta și anume pe cea pe care o cunoști cel mai bine: tu însuți. Totuși, e mult mai provocator și mai aproape de complet în doi. Provocator, pentru că trebuie să te mulezi și să te adaptezi fără a apela însă la compromisuri care să te modifice structural ca ființă și mai aproape de complet, pentru că te descoperi și dezvolți mult mai mult decât dacă te-ai dezvolta stând de unul singur.

Dacă partenerii din această carte de Symbolon par să fie într-un dans, să vedem ce se întâmplă cu cei doi în a doua carte: Cușca aurită. Evident că e vorba de aceeași temă, cea a parteneriatului. Aici însă lucrurile nu mai sunt atât de simple și de armonioase pe cât ni se păreau atunci când l-am zărit/ am zărit-o și ne-am pierdut în ochii lui/ei și în etapa de baloane și fluturi în stomac.

După cum spuneam, Venus în Balanță își dorește și promite o iubire ca la carte, ca în filme, dar problema aici este de calibrare a relației celor doi.

Dacă de la Berbec la Fecioară e vorba de un singur individ (cine este el, ce are el, ce gândește el, ce simte el, cum arată el, cum muncește și se dedică/ sacrifică el), Balanța îl introduce pe celălalt care ne ajută (în final) să (re)ajungem tot la noi înșine.

Venus în Balanță vine cu riscul de a rămâne cumva la celălalt fără a mai (re)ajunge la noi. Cușca aurită reprezintă pericolul comodității. Pentru că Venus în Balanță prefigurează Venus în Scorpion unde iubirea este o luptă pe viață și pe moarte. Acum lucrurile sunt mult mai line, blajine, liniștite și, aparent, inofensive. Mie mi-e bine lângă tine, chiar dacă asta înseamnă că eu m-am plafonat sau tu te-ai plafonat. E exact ca în basmul ”Sarea în bucate”: cum mă iubești tu pe mine? Ca mierea. Ca zahărul. E foarte dulce și foarte bine, dar nu suficient. La un moment dat ți-e greță de-atâta dulceață.

Analogia cu cărțile de Tarot pe care o propun este Venus în Balanță – arcana minoră Doi De Cupe (cărțile 3,4) și arcana majoră Îndrăgostiții.

În arcana minoră Doi de Cupe apare partenerul și relația promite să evolueze în pași de dans, așa cum ne arăta și prima carte de Symbolon. Dacă lucrurile se calibrează, se armonizează, se depune efort și abnegație, parteneriatul poate evolua la arcana majoră Îndrăgostiții. De unde viața ne poate propune foarte ușor arcana majoră Diavolul, (vezi și articolul http://www.astrotext.ro/2015/12/venus-in-scorpion-si-diavolul/). Dar, deocamdată să ne bucurăm de acest moment și să iubim frumos, elegant, filosofic, armonios, ca mierea și ca zahărul. Dar să nu uităm nici de un vârf de cuțit de sare, așa, de gust (bun)!

Cristina Podoreanu
Cristina Podoreanu