O viaţă mai înaltă

“O viaţă mai înaltă nu se întâmplă de la sine. Necesită practică. Avem nevoie să practicăm cunoaşterea, ceea ce pur şi simplu înseamnă să readucem în minte iar şi iar, poate pentru o lungă perioadă de timp, orice nouă înţelegere.” (Carlos L’Abbate)

Pentru că de multe ori astrologii îşi prind gândul în sferele înalte, apare adesea tentaţia să se clasifice ca fiind mai onorabile şi însemnate funcţiile reprezentate de planetele de dincolo de Marte, iar pe cele din flancul planetelor rapide parcă să le desconsiderăm un pic. Ca şi cum ar fi de la sine înţeles că omul ar trebui să ştie deja legile normalităţii emoţionale, ale isteţimii şi expunerii coerente, raporturilor pe deplin cooperante cu ceilalţi şi acţiunilor de succes. Tindem să punem din ce în ce mai mare preţ pe moralitate şi pe formularea de judecăţi de valoare, pe regulile materializării intenţiilor sublime, pe conectarea la spiritual şi fenomene subtile. Ne preocupă alchimia interioară, subiectul energeticii fiinţei umane, experienţele transcendentale, mistice.

Da, pe măsură ce evoluăm ca omenire, înaintăm firesc spre astfel de deschideri, iar ceea ce presupune apelul la funcţiile psihicului reprezentate de Jupiter, (chiar şi) Saturn, Uranus, Neptun şi Pluton capătă valenţe tot mai înalte. O astfel de performanţă presupune însă, de la nivelul unui simplu om, ca el să o poată susţine permanent printr-o personalitate bazală foarte bine închegată. Câţi “lideri spirituali” nu au probleme în integrarea laturii practice ale lui Venus, cerând sume de bani exagerate pentru serviciile lor? Sau, dimpotrivă, câţi se dezic într-atât de aceste resurse la urma urmei normale, încât ajung să nu îşi poată gestiona singuri o stabilitate de bun simţ pământesc? Câte genii atinse de darul lui Uranus nu au grave probleme de relaţionare la nivel personal? Câţi dintre cei dăruiţi şi inspiraţi în traducerea fluxurilor energetice nu au probleme cu scrisul coerent şi cu ortografia? Acestea sunt doar câteva exemple.

Sunt astfel de oameni farsori sau nu chiar? Aş vrea să spunem lucrurilor pe nume, dar să evităm insinuările maliţioase, căci la fel de problematice sunt şi îndărătniciile celor prea prinşi în preocupări de rutină şi în materie, refuzând şi batjocorind orice încercare de abstractizare, de descindere în spiritual sau în imaginaţie creativă.

Astrologia ne indică prin diverse accente şi configuraţii din hărţile natale persoanele înclinate să opereze mai ales prin planetele de dincolo de Marte, precum şi pe ceilalţi, împământaţii sceptici. Nu vom şti doar dintr-o astrogramă dacă primii manifestă problematic funcţiile de bază, nici dacă ceilalţi îşi blochează total latura spirituală şi mentalul înalt. La urma urmei, fiecare hartă conţine toate planetele, la fel cum toţi oamenii au în ei întregul complex psihic.

Dar observând în plin film al vieţii diverse comportamente în raport cu structura astrologică din spatele lor, putem spune că un ingredient decisiv pentru toate felurile de oameni şi înclinaţii este cel reprezentat de Mercur. Am întâlnit, de pildă, persoane cu Jupiter proeminent în hartă care îi judecă foarte de sus pe ceilalţi, iar de Mercur se folosesc mai mult pentru a formula critici vehemente într-un limbaj deficitar, poate chiar grosier, sărac, insuficient cultivat. Mercur devine astfel o armă greşit utilizată. Cu cât citesc, ascultă şi înţeleg logic mai puţin, cu atât aceşti oameni devin mai sonori şi le inventează celorlalţi defecte, greşeli de moralitate, exagerându-l pe Jupiter, greşindu-l şi pe Mercur. Sau mai sunt cei cuprinşi de mrejele neptuniene, care afirmă prea uşor că pot să comunice cu îngerii, dar când e să traducă prin Mercur ceea ce percep, rezultă exprimări de neînţeles. Prea sfinţi pentru a fi de folos necesităţilor raţiunii omeneşti. Și-acestea sunt doar câteva exemple.

Ideea cu Mercur este că nu poate fi fentat prin saltul spre concluzii facile. Nătâng sau genial, grosier sau mistic, orice om are datoria să îşi cultive circuitele logice şi analitice. Acestea nu se pot fenta. Nu strică să joci şah din când în când, să te apuci să-l studiezi dacă încă nu îl ştii, să citeşti, să calculezi în gând, să redactezi materiale scrise, chiar să le şi scrii pe hârtie, de mână. Inteligenţa noastră trebuie să se desfăşoare mereu şi printr-un conţinut concret, raţional, să cuprindă date şi înţelegeri matematic de clare. Mercur nu este mai simplu de integrat decât Jupiter sau Uranus. Mercur este şi el unul din greii structurii noastre interioare şi nu se poate păcăli la nicio vârstă. El ne spune că avem datoria de a creşte în claritate şi isteţime, de a vorbi elocvent şi de a scrie corect, de a exersa informaţiile dobândite până se transformă în cunoaştere bine integrată. Greutatea lui Mercur în niciun caz nu poate fi vreodată subestimată.

Cristiana Tănase
Cristiana Tanase