Prea mult

Editorial
Editorial

Mereu mi-am imaginat zodia Sagetatorului ca fiind un loc sfant, ca un simbol al victoriei spiritului asupra materiei. Simbolic vorbind, omul, dupa ce parcurge etapa „Scorpion” si se dezgusta de prapastia instinctelor sale, incepe o ascensiune eliberatoare si ajunge pe taramul Sagetatorului, unde se poate simti in poalele Divinitatii. Dar iata ca Intelepciunea Universala a fost de parere ca Arcasul nu este inca ultima etapa a evolutiei. Sau, cel putin, nu este ultima etapa din bucla de spirala pe care ne aflam.

Pe drumul anevoios catre Divinitate, chiar si acela care si-a biruit instinctele se poate trezi din cand in cand cu un sentiment de „gol” in suflet. Stiind ca nu mai poate comite „faulturi” in lumea spirituala, recurge la planuri „B”. Unii mananca pana nu mai pot. Altii asculta multa muzica, data tare. Altii navigheaza in nestire pe internet. Exista si oameni care isi traiesc viata in interiorul unor jocuri pe calculator. Altii se uita la TV, ore in sir. Altii fac shopping sau cel putin cutreiera magazinele, zi si noapte.

Insa cu totii nu vor altceva decat sa-si umple golul din sufletul propriu. A manca, a asculta muzica, a naviga pe internet, a face cumparaturi, a se juca pe calculator, a se uita la TV – sunt activitati normale, nu pot fi categorisite ca fiind pacate (in sensul crestin). In sens spiritual insa, sunt niste „droguri”, niste greseli.

Din punct de vedere astrologic, ele se situeaza sub egida Sagetatorului si a lui Jupiter. A Sagetatorului care urmeaza imediat dupa razvratitul Scorpion (sa ne amintim de faptul ca pacatul nu este altceva decat impotrivirea constienta fata de Dumnezeu). A lui Jupiter (cea mai mare planeta din sistemul nostru solar), in sensul de „prea mult”, „prea tare” – exagerarea in sine.

Exista si „prea multuri” foarte subtile. Exista oameni care mediteaza regulat, fiind convinsi ca astfel isi cumpara biletele de tren spre rai. Este vorba despre aceia care sunt incantati de meditatia insasi si nu de rezultatul ei. Exista si workaholici care lucreaza non-stop, incercand sa evadeze astfel din fata Sinelui propriu. Exista oameni care citesc non-stop carti de spiritualitate dar nu reusesc sa puna in practica cele lecturate. Si continua sa citeasca, ca sa nu mai simta acel gol suparator in suflet.

Iata ca exista si activitati minunate care se dovedesc a fi niste valuri in fata adevarului. Nici chiar aceste activitati minunate nu trebuie duse pana la extrem, pana la acest „prea mult” jupiterian. Nu putem fugi la nesfarsit de noi insine.

Care o fi rezolvarea? Cui pe cui se scoate, cum s-ar exprima intelepciunea populara. Adica, este indicat sa recurgem la o metoda tot jupiteriana, derivata din felul de a fi al Sagetatorului. Se stie ca Sagetatorul este un mare amator de drumetii, de natura, de aer liber. In spatele acestui imbold exista dorinta sa de a gusta din „autentic”, din realitatea nealterata. Pentru un Sagetator veritabil, nu exista delectare mai placuta decat sa simta bataia vantului in obraz.

Daca utilizam un drog, un val aflat in fata adevarului, cu un dram de curaj il putem inlatura. Nu trebuie decat sa dorim sa respiram din „aerul curat” – chiar daca acesta o fi mai rece decat cel cu care suntem obisnuiti; sa vrem sa gustam din realitate, in mod nemijlocit – chiar daca o fi mai amarui decat realitatea noastra virtuala, creata prin shopping, ciocolata, sonorul dat la maxim sau navigarea oarba pe internet.

Evident, in toata povestea asta nu este vorba neaparat despre Sagetatori. Este vorba despre noi toti, doar ca aceasta deficienta pe care am denumit-o simplu „prea mult”, poate fi explicata cel mai usor prin simbolismul acestei zodii. Ne putem pune – noua insine – intrebari de genul:
„Exista vreo indeletnicire a carei limita nu o percep?”
„Care este hrana mea sufleteasca zilnica? Poate fi aceasta catalogata ca fiind un drog?”
„Exista vreun domeniu in care parerea mea este: cu cat mai mult, cu atat mai bine?”
Sagetatorul se distinge prin sinceritate, asa ca invitatia este clara.

Am ajuns in secolul XXI si cu toata inteligenta cu care suntem inzestrati, cu toate tehnologia care se afla la dispozitia noastra, avem impresia ca traim intr-o lume artificiala, de plastic. Marea lectie a omului modern este: avem curajul si taria de a ne reintoarce la traiul autentic?