O privire asupra casei a XII-a
de Fülöp László
La prima vedere, casa a XII-a pare o enigma. Ea se infatiseaza ca un simbol dificil de deslusit, greu de inteles din punctul de vedere al vietii cotidiene. Cei mai multi astrologi o asociaza cu subconstientul, suferinta, sacrificiul si karma, insa interpretarea ei apare deseori ca fiind un teren mlastinos.
Este nevoie deci sa analizam acest subiect cu niste ochi ageri. Sufletul omului, bine ascuns in profunzimile fiintei umane, apare ca o entitate care trebuie hranita zilnic, asemenea corpului fizic. Datorita faptului ca in trecutul apropiat el s-a confundat cu o etapa materialista a istoriei omenirii, ne-am dezvatat de deprinderile alimentarii partii noastre eterne.
De fapt, care este hrana Eu-lui uman? Pentru a-l alimenta, ne dam seama ca in primul rand trebuie sa satisfacem dorinta de evolutie a acestuia. Inainte de toate, Eu-l uman este un explorator. El vrea sa cunoasca lumea, s-o inteleaga si s-o transforme intr-un loc prielnic. Hrana Eu-lui poate fi orice experienta spirituala noua. Aceasta nevoie intrinseca mistuie sufletul alpinistului, anima viata interioara a inventatorilor, ofera motivatie sportivilor de performanta… si bineinteles, este prezenta in existenta fiecaruia dintre noi. Victoriile dureaza relativ putin: a doua zi dupa obtinerea lor, acestea se cufunda in obisnuinta si omul simte nevoia sa paseasca din nou inainte. Ne cumparam o masina frumoasa si la inceput ne purtam cu ea ca si cum ar fi o bijuterie, insa peste un timp incepem s-o consideram ca fiind un obiect de uz casnic. Ne luam un apartament luxos si dupa o vreme ne apuca dorinta de a dormi intr-un cort, pe malul unui lac. Si exemplele pot continua.
Foarte probabil, succesul retelelor de socializare se datoreaza tot nevoii de explorare. Ne intrebam mereu: „ia sa vedem, cu ce ne surprind prietenii nostri? Cu ce-mi pot hrani sufletul?” La fel, sporturile extreme au un succes extraordinar in prezent. De fapt, si acestea sunt modalitati de explorare a subconstientului. Sufletul practicantului exulta: in timp ce in exterior omul se lupta cu pericolele, Eul are posibilitatea de a explora taramul temerilor sale.
Sa privim copiii: ei sunt atat de veseli si plini de energie fiindca exploreaza mereu. Lumea li se deschide tot mai mult si astfel sufletul lor poate exista intr-o stare de exaltare continua.
Sa ne intoarcem insa la casa a XII-a. Aceasta este o poarta catre lumea spirituala, o usa prin care putem intra in „restaurantele sufletesti”. Daca in acest sector apar planete – adica, elemente perturbatoare – atunci interpretarea acestora poate suna in felul urmator: „din ce cauza refuza acest om sa-si hraneasca sufletul? Ce anume il determina sa renunte la explorarea lumii inconjuratoare?”. Concretizarea interpretarilor depinde de maiestria astrologului.
Fiind cea mai importanta structura a omului, lipsa disponibilitatii de a hrani Eul poate conduce la aparitia unor boli si suferinte. Daca nu ne hranim corpul fizic, acesta slabeste. La fel se intampla si in domeniul sufletesc-spiritual: lipsa hranei de tip spiritual sta la originea problemelor si bolilor sufletesti.
Problema casei a XII-a consta in faptul ca ratiunea si vointa omului nu sunt suficient de puternice pentru a putea starni experiente spirituale noi. Ratiunea este produsul experientelor efectuate in trecut, iar vointa se afla inca intr-o stare mai mult sau mai putin adormita. Asadar, omului ii ramane practic o singura posibilitate: evolueaza indeosebi atunci cand este incoltit de boli si suferinte. Cand ratiunea si vointa se simt depasite si situatia nu pare sa aiba nicio iesire, atunci fortele latente ale Eu-lui se pot trezi si poate avea loc experienta care va furniza hrana sufletului.
Asadar, locul care ar trebui sa fie un adevarat restaurant al sufletului – casa a XII-a astrologica – deocamdata ni se infatiseaza ca un azil. Tindem s-o vedem inca sub forma unei adunaturi de sacrificii si suferinte, desi este cu totul altceva: un fel de „stomac” spiritual in care experientele vietii se digereaza, sufletul extragandu-si energiile de care are nevoie din decantarea acestora.
Cu alte cuvinte, scopul spiritual al casei a XII-a nu este producerea de sacrificii si suferinte, ci tocmai starnirea fortelor interioare prin care le putem depasi. Casa a XII-a nu este o inchisoare, ci principalul motor al evolutiei noastre spirituale.
Vietile noastre se deruleaza intr-un mod mai mult sau mai putin automat. Indeletnicirea care ocupa locul central al existentiei omului – munca – este automatizata din ce in ce mai mult. Nu, nu trebuie sa ne reintoarcem la haos, insa trebuie sa depunem eforturi pentru a o transforma: munca ar trebui sa fie un camp de explorare, un teren capabil sa ofere experiente de tip spiritual. Astfel, am simti ca vietile noatre devin valoroase si omenirea ar renunta in scurt timp la droguri si alcool. Deocamdata, sufletul omului apare ca o gura larg deschisa, dornica sa guste din orice experienta-aliment ii iese in cale – inclusiv daca acesta se dovedeste a fi un deseu.
Viitorul omenirii depinde de perceperea nevoilor Eu-lui nemuritor. In acest sens, intelegerea profunda a simbolismului casei a XII-a va fi binevenita.
