Gemenii, conversatia noastra cotidiana cu Universul

Editorial de Ada Cocoş

gemeni-iun-013Primul lucru pe care il facem cand venim pe lume este sa incepem sa respiram. E prima conexiune pe care o stabilim cu noul univers in care trebuie sa existam de aici inainte. Dar nu e doar un simplu gest de inspir-expir, de aer care începe să circule prin plămâni şi să ne oxigeneze. E cu mult mai mult. Pentru ca prima respiratie vine, de obicei, impreuna cu prima noastra fraza: un tipat. Un tipat care da de veste lumii ca ne manifestam ca parte a ei, ca incepem sa stabilim relatii, sa asimilam informatii pana ajungem sa gandim si sa vorbim coerent. Dar, pe masura ce invatam, Gemenii şi Mercur ne ajuta sa intelegem dualitatea, trecem de la un pol la celalalt cu repeziciunea zeului cu aripi la picioare, intr-o maniera jucausa, relaxata.

Nu e nimic altceva mai frumos de urmarit decat copiii care se joaca in parc si discuta intre ei, sar relaxati de la un joc la altul, de la un subiect la altul (de la Spiderman la o teorie intreaga despre albine, spre exemplu), se abandoneaza lumii asa cum este ea pentru a o putea asimila in toate aspectele ei.

Imi amintesc ca fiica mea era in clasa a II-a si isi scria tema la limba romana. Avea de facut propozitii cu anumite cuvinte. Parea ca se gandeste profund la cuvantul „minunatie” si la cum sa-l foloseasca pentru a comunica ceva frumos (Venus este guvernatorul esoteric al Gemenilor). Dar, dintr-o data, a ridicat capul din caiet si mi-a spus: „Ioana vrea sa vina la mine in vizita si isi aduce colectia de jucarii si poneiul albastru care imi place mie. Si la scoala, doamna ne-a spus ca trebuie sa ne aducem creioane colorate mai lungi”.

Mintea mea „organizata” de adult a acceptat cu greu ca fiica mea nu era conectata doar la tema de acasa, ci conversa in ea insasi pe foarte multe subiecte diverse, fara legatura unul cu altul, mintea ei se comuta activ, dar firesc, jucaus la diverse informatii. Aceasta stare jucausa, tocmai pentru ca e fara scop, permite dualitatii sa existe armonios. Nu provoaca schisme interne, conflicte, ci ajuta in explorare si cunoastere. Copiii se plimba linistiti de la alb la negru si inapoi, fara sa considere acest lucru anormal, tulburator, imoral sau altfel. Invata in acest fel toate culorile cu care vor zugravi mai departe lumi mai mult sau mai putin imaginare, cu care vor crea realităţi.

In comparatie cu noi, copiii nu devin dependenti de partea lor rationala, ci o dizolva mult timp in suflet, sentimentele şi gandurile se armonizeaza si ne ofera un exemplu magistral de impacare a contrariilor. Gemenii din ei, desi se manifesta cum ii stim, dual, nu striga unul la celalalt cu manie. Isi vorbesc unul altuia si, mai departe, Universului. Argumenteaza, dezbat, rad, se contrazic în conversatii pe care, de multe ori, copiii le redau cu voce tare atunci cand vorbesc cu ei insisi in timpul unui joc, la masa sau in orice alta situatie pe care ei o consideră propice. Îi vedem transfigurati, in ceea ce un adult numeste „lumea lor”, intr-un fel de meditatie, pentru ca „eul” lor personal este puternic conectat la constiinta universala (Uranus, octava superioara a lui Mercur).

Pe masura ce adultii spun copiilor „nu se poate”, „asta-i o aiureala”,  „nu e real”, ii coboara din ce in ce mai mult pe acestia spre intelect, provoaca Gemenii din interior sa se certe. Copiii cresc, devin adulti, dialogul interior ramâne la nivelul eului personal sau al eului local, iar ei ajung sa creeze o realitate ca o piesa de teatru care risca sa ii tina captivi.

Poate ca, intr-un fel, Gemenii din interiorul nostru reprezinta vocea copilului din noi care converseaza cu Universul. Mercur duce mesajele noastre catre “zeii” care ne vegheaza si ne indruma. Cu cat suntem mai deschisi sa acceptam existenta contrariilor si rolul lor benefic in viata noastra, cu atat mai clar, mai autentic si mai intreg ne vom proiecta energia in lumile subtile.

Iata, asadar, cel mai bun prilej de a va invita sa fiti copii macar de 1 iunie, sa reinnodati dialogul interior care sa va poarte spre acea parte din voi insiva care va spune ca totul e posibil, acea parte din voi care poate aduce la armonie dualitatile, care intelege ca albul nu exista fara negru, nici binele fara rau, nici fizicul fara metafizic, nici constiinta personala fara constiinta universala.