Yi Jing – Cartea Schimbarilor. Scurt istoric
de Ada Cocoș
Pentru ca s-a „intamplat” ca recent sa lucrez la un proiect legat de Yi Jing (I Ching) si am redescoperit universul profund al intelepciunii chineze, va propun o serie de articole pe aceasta tema. Sunt multe cai de a ajunge la acelasi adevar si multe metode de a (re)crea o imagine cat mai completa a realitatii obiective si a celei subiective. Printre acestea se numara astrologia, psihologia, parapsihologia, stiintele exacte, dar si o serie lunga de metode divinatorii mai mult sau mai putin complexe, precum Tarotul, divinatia cu ajutorul runelor sau al Yi Jing-ului.
Consulta oracolul Yi Jing online!
De-a lungul intregii sale existente omul a incercat sa inteleaga lumea din jurul sau, ritmurile naturii, ale Cerului, sa desluseasca universul deschis dincolo de patura de stele si locul pe care il ocupa intre toate acestea. Observatiile si descoperirile s-au transmis din generatie in generatie si au contribuit la dezvoltarea rasei umane, au ajuns la noi in diferite forme si reprezentari, s-au consolidat in stiinte, curente de gandire, sisteme sociale si religioase, etc.
Unul dintre cele mai vechi si mai importante texte ale antichitatii vine din China si insumeaza cunoasterea clasica a vechilor dinastii chineze. Yi Jing – Cartea Schimbarilor sau Cartea Transformarilor este ca o Biblie scrisa de cei patru mari intelepti ai istoriei: Imparatul Fu Xi, Regele Wen, printul Zhou si Confucius.
Se spune despre Imparatul Fu Xi ca a cercetat cu atentie cerul, soarele, luna si stelele, pamantul roditor si diferitele tipuri de sol. A gustat din apa curata si din apa maloasa. A fost atent la miscare, schimbare si imobilitate. A facut diferenta dintre plante si animale, dintre formele de relief. Apoi s-a observat pe sine, ritmurile corpului uman. Pentru a transmite poporului sau ceea ce a descoperit, Fu Xi a inventat scrisul. Unii spun ca a fost inspirat de urmele lasate de pasari pe nisip, altii ca urmele de urs imprimate in zapada l-au ajutat sa deseneze primele ideograme care aveau sa devina limba scrisa in viata de zi de zi a chinezilor.
Fu Xi nu a ramas la suprafata lucrurilor, ci a incercat sa patrunda in profunzimea ritmurilor vietii studiind rasaritul si apusul astrilor, inelele de crestere ale copacilor, a tresarit la intensitatea fulgerului si s-a cutremurat la auzul tunetului, a tremurat la atingerea vantului, a meditat la nastere si moarte. Din toate acestea s-a nascut un alt tip de alfabet si un alt tip de intelegere. Asa a desenat Fu Xi primele trigrame care stau la baza hexagramelor infatisate in Yi Jing. O linie continua (yang), _______ , reprezenta cerul, o linie intrerupta (yin), ____ ____, reprezenta pamantul. Imparatul a desenat opt trigrame pentru a infatisa interactiunea dintre cer, om si pamant. Aceste trigrame au primit fiecare cate un nume: Cerul, Pamantul, Apa, Tunetul, Muntele, Vantul, Focul, Lacul.
In China antica, toate lucrurile si actiunile erau impartite in grupuri rezonante. Cea mai simpla diviziune este Yin si Yang. Yang este principiul masculin, pozitiv, activ si reprezinta Cerul. Este asociat cu lumina, caldura, stralucirea, vitalitatea si exteriorizarea, in vreme ce Yin este principiul feminin, negativ, pasiv, care reprezinta Pamantul. Este asociat cu frigul, intunericul, cu introvertirea, intimitatea. Cele doua principii sunt complementare, nu pot exista unul fara celalalt si reprezinta infrastructura dinamica a Universului care prin transformarile continue nu face decat sa mentina aceste forte in echilibru.
O alta forma de diviziune, mult mai complexa, o reprezinta Wu Xing sau cele cinci transformari, cele cinci forte dinamice: Lemn, Foc, Pamant, Metal si Apa.
In propria interpretare a Cartii Schimbarilor, Wu Jing – Nuan scrie ca impartind lucrurile si actiunile in opt, Fu Xi „a deschis poarta catre evenimente extraordinare – spirite si umbre, ecouri si premonitii, incantatii si talismane, sacrificii si haruri – si mai presus de toate, viziune si divinatie.”
La 4000 de ani dupa Fu Xi, in anul 1143 i.e.n., intra in povestea Yi Jing – ului, regele Wen. Inainte de a deveni rege, acesta a fost nobil, se numea Fa, si a fost intemnitat de tiranicul rege Zhou, ultimul imparat al Dinastiei Shang. Celula sa dadea spre o curte interioara de unde a privit de sute de ori apusul si rasaritul, constelatiile si succesiunea anotimpurilor, a meditat la schimbarile sociale, politice, la caderea unor conducatori pentru a face loc altora noi, a vorbit cu spiritele si s-a rugat. A remarcat ca de pe vremea lui Fu Xi si pana atunci, Steauna Polara si-a schimbat pozitia. Asa a inceput sa redeseneze in curte trigramele lui Fu Xi si pentru ca lumea devenise mult mai complexa de la domnia acestuia, regele Wen a combinat intre ele cele trei trigrame. Astfel au luat nastere cele 64 de hexagrame ale Cartii Schimbarilor.
Dupa ce a iesit din temnita, Regele Wen a dat cate un nume si a scris cate o scurta explicatie fiecarei imagini. El a dezbatut acest subiect cu fiul sau, printul sau ducele Zhou care, la randul sau, a adaugat cate un comentariu fiecarei linii din componenta hexagramelor. Toate acestea au fost reunite intr-o carte care a primit numele de Yi Jing sau Cartea Schimbarilor. Aceasta este mai mult decat o carte de divinatie. Mai ales dupa contributia lui Confucius si a discipolilor sai, aceasta a devenit o carte de intelepciune.
Confucius obisnuia sa spuna: „Daca s-ar mai putea adauga ani vietii mele, as folosi 50 pentru a studia Yi Jing-ul si abia apoi as putea deveni un om fara mari defecte”. El a contribuit cu ceea ce acum in carte se numesc apendice sau „cele 10 aripi”.
Despre modul de utilizare a cartii pentru divinatie, despre structura si semnificatiile hexagramelor voi scrie in numerele viitoare ale revistei. Inchei acest scurt istoric prin a spune ca tema principala care razbate din Yi Jing este aceea ca totul se afla intr-un continuu proces de schimbare care conduce la evolutie. Cele 64 de hexagrame reprezinta stadii diferite intr-o secventa de schimbare ciclica, iar cele 6 linii care le compun pe fiecare indica stadiile schimbarii. Cu ajutorul lor intelegem locul nostru in situatia data si ce putem face pentru a o utiliza in favoarea noastra. C. G. Jung scria in prefata la editia Wilhelm/Baynes a Cartii Schimbarilor ca studiind dar si utilizand Yi Jing-ul in timpul consultatiilor a constatat ca acesta oglindeste pe deplin principiul sincronicitatii, principiu care in formularea sa reprezinta „inlantuirea a-cauzala a doua sau mai multe fenomene psiho-fizice”. Dar, pe larg despre toate acestea, in editiile urmatoare ale revistei.
Bibliografie: Wu Jing – Nuan: „Yi Jing”
Taoist Master Alfred Huang – „The Complete I Ching”
