Luna mai, intre receptie mutuala si „deceptie mutuala”
de Ada Cocoș
Daca o sa va spun ca „povestea” Crucii Cardinale inca nu s-a sfarsit, probabil veti exclama „Oh nuu! Nu din nou!”. Dar, fara sa negam tensiunile reale pe care le declanseaza, poate ca ar trebui sa ne intrebam de ce avem tendinta de a ne speria atat de rau si de a cauta mereu perspectiva intunecata?
Planetele NU sunt dusmanii nostri si oricate aspecte tensionate/dinamice („frumusetea e in ochiul privitorului”) ar desena pe cer, acestea nu au misiunea de a ne face una cu pamantul. Dimpotriva. Ne deschid ochii acolo unde ne incapatanam noi sa ii inchidem mai strans. Daca momentul de constientizare (recunoscuta sau nu fata de sine si/sau fata de ceilalti) ne face sa ne simtim striviti, bine ar fi sa cautam ce pietre de moara, imaginare sau nu, ne atarna de suflet. Le putem folosi ca sa construim ceva sau doar ca pe (auto)justificare, un mecanism pe care il consideram in mod eronat de aparare pentru a ne simti bine cu noi insine si in relatie cu ceilalti.
Si, iata cum, ajungem la punctul din ce in ce mai sensibil al relatiilor pentru ca, in luna mai, Venus in Berbec revine pe Crucea Cardinala, dupa ce a mai fost acolo, de bunavoie si nesilita de nimeni, in august 2013, pe vremea cand tranzita Balanta. Atunci, era regent de Nod Sud si se gasea in propriul domiciliu, acum este regent de Nod Nord si se gaseste in Exil.
Ajunsa cu expunerea in acest punct, simt nevoia unor precizari. Cand ne-a trimis in aventura terestra, bunul Dumnezeu nu ne-a legat la ochi. Dimpotriva. Ne-a dat o tolba plina cu de toate, adica atitudini si tipare emotionale bine exersate in alte existente (Nodul Sud) si o busola care sa ne indice directia corecta, adica Nodul Nord. Altfel spus, Nodul Sud reprezinta ceea ce stim deja si putem folosi pentru a naviga catre Nodul Nord. Ori de cate ori in aceasta viata se creeaza in jurul nostru un mediul emotional asemanator cu ceea ce am trait in trecut, avem tendinta inconstienta de a ne „cuibari” in acesta, chiar daca nu este armonios. Dar este ceva ce stim. La fel de bine insa, ne putem trezi intr-o situatie cu totul noua, necunoscuta, dar sa simtim cu toata fiinta ca acolo ne este locul, ca acolo trebuia sa ajungem, ca ne-am gasit menirea. Acesta este un moment de revelatie legat de semnificatiile Nodului Nord. Cu cat gradul de evolutie, implicit de constientizare, al unei persoane este mai mic, cu atat are sanse mai mari de a confunda lucrurile si simtirile si de a ramane pasiva la Nodul Sud, amusinand la nesfarsit lectiile aduse de Luna.
Acestea fiind precizate, ne intorcem la luna mai. „Vocea” axei nodale si implicit a Lunii o reprezinta acum Venus si Marte care pana pe 20 mai este retrograd. Ambele planete sunt in Exil si in receptie mutuala, adica una in domiciliul celeilalte. Mai mult, sunt in opozitie, dar sunt prinse si in alte aspecte electrizante: Venus conjunctie cu Uranus si cuadraturi cu Jupiter si Pluton, Marte opozitie cu Uranus si cuadraturi cu Jupiter si Pluton. Spre finalul lunii, Venus face opozitie cu Nodul Nord pe care il guverneaza.
Astfel, putem fi brusc pusi fata in fata cu erori pe care le-am comis in plan relational in vara anului trecut, cand Venus in domiciliu incerca sa zugraveasca in culorile pacii o scena de lupta. Pe atunci, guverna un Nod Sud in Taur care inspira la comoditate si placeri, la posesivitate si incapatanarea de a conserva relatii cu un fals iz de siguranta. Acum suntem invitati sa cugetam profund la modul in care ne canalizam energia, actiunea, puterea, in relatie cu ceilalti, atunci cand dorim sa ne indeplinim dorintele, sa ne satisfacem nevoile sau pur si simplu egoul. Batalia dintre „eu” si „tu” il poate ruina pe „noi”. Sau il poate face mai puternic.
Cheia a ceea ce pare complicat este recepţia mutuala dintre Venus si Marte. Vrand, nevrand, cei doi sunt pusi in situatia de a se sprijini reciproc, ghidandu-se unul pe altul printre defectele celuilalt, astfel incat sa-si puna in valoare calitatile. Imaginea celor doua principii fundamentale, yin si yang, opuse dar complementare, interdependente (yin nu poate exista fara yang si nici yang fara yin), se potriveste perfect. Ele sunt in permanenta miscare si echilibrare pentru ca stau la baza unei lumi vii in perpetua transformare. La fel cum, intr-o relaţie, partenerii sunt in evolutie sau involutie fata de axa nodala personala si unul fata de celalalt. Astfel, in mecanismul complex care se intituleaza relatie, desi suntem indivizi independenti si bine conturati, ne bazam unii pe ceilalti, ne bucuram impreuna sau ne razboim, interactionam. Mai precis, cream o dinamica. Daca nu ne incapatanam sa ramanem fixati in conceptii, atitudini, tipare, ci acceptam ca in anumite momente Yin-ul devine Yang si invers (principiul inter-transformarii), dinamica relatiei este una evolutiva, adica sanatoasa. Mai mult, pentru a ajunge la echilibru, este necesar sa cunoastem si plusul si minusul in aceeasi masura.
Pentru ca Venus si Marte raman in aspecte tensionate cu Jupiter si Pluton pana la mijlocul lunii, e bine sa facem un efort constient de a ne pune in pielea celor de langa noi. Pentru ca ei ne pot oferi lectii foarte importante care sa ne ajute sa ne deblocam dintr-o trauma emotionala sau din vechi traditii de familie care nu ne mai folosesc la nimic. Poate ca multe din trasaturile pe care ni le consideram calitati, trecute prin filtrul celor de langa noi se vad ca defecte si invers, defectele se vad calitati. Invatam mai multe despre noi prin ceilalti, dar pericolul cel mai mare ramane proiectia trairilor si nazuintelor noastre asupra celorlalti. Iar receptia mutuala se poate transforma in ceea ce Lee Lehman si Robert Hand numesc “deceptie mutuala”. Sinceritatea ar trebui sa ramana un principiu de baza, mai intai cu noi insine pentru ca asa cum spune Virginia Wolf, „daca nu spui adevarul despre tine, nu poti spune adevarul despre alti oameni”. Si-atunci cum mai poate functiona legea atractiei (Venus) si, mai ales, ce actiuni declanseaza din partea noastra (Marte)?
