Yi Jing, de la tehnica oraculara, la metoda de sondare a inconstientului

de Ada Cocoș

La data la care a fost scrisa Yi Jing sau Cartea Schimbarilor (Transformarilor), numarul de caractere chinezesti era foarte mic. Multe aveau aceeasi forma, dar intelesuri diferite, altele forme diferite si acelasi inteles. Mai mult decat atat, limba chineza veche nu avea semne de punctuatie, nu existau timpuri verbale, genuri, plural, articole, prepozitii, iar propozitiile erau adesea fara subiect sau obiect. Cartea originala cuprinde aproximativ 5000 de caractere (pictograme) chinezesti, iar traducerea lor exacta ar insemna cam 40 de pagini in limba engleza.

Foto: Hella Delicious

Foto: Hella Delicious

Consulta oracolul Yi Jing online!
Iata de ce, interpretarea acestui document atat de pretios a fost mereu un lucru anevoios, iar diferitele traduceri si interpretari aparute in epoca moderna au dat nastere la controverse si comentarii.

Dar, poate ca e mai bine sa apelam tot la intelepciunea „vechilor”. Confucius era de parere ca „un om intelept poate patrunde sensul unei hexagrame prin contemplarea acesteia” pentru ca Yi Jing vorbeste mai mult prin imagini decat prin cuvinte, invitand cititorul sa rezoneze cu acestea.

In prefata la editia Wilhelm/Baynes a Cartii Schimbarilor, C. G. Jung scria ca a studiat si utilizat timp de 30 de ani aceasta tehnica oraculara sau metoda de sondare a inconstientului care i s-a parut de o insemnatate iesita din comun. Jung spune ca pentru a putea intelege Yi Jing-ul este nevoie sa ne debarasam de anumite prejudecati occidentale. Stiinta occidentala, afirma Jung, se bazeaza pe principiul cauzalitatii, iar cauzalitatea este considerata un adevar axiomatic. Pe de alta parte, tot ceea ce numim legi naturale sunt pur si simplu adevaruri statistice si de aceea lasa loc exceptiilor. Mai mult, avem nevoie de laborator pentru a demonstra validitatea invariabila a legilor naturale. Dar, daca lasam totul in voia naturii, descoperim o cu totul alta imagine: in orice proces intervine partial sau total hazardul atat de mult incat in circumstante naturale cursul unor evenimente care se conformeaza absolut anumitor legi este aproape o exceptie. Jung explica astfel ca in vreme ce mintea occidentala graviteaza in jurul cauzalitatii, chinezii sunt exclusiv preocupati de ceea ce noi numim coincidenta.

„Maniera in care Yi Jing-ul tinde sa priveasca realitatea pare sa defavorizeze procedeele noastre cauzalistice. Momentul pe care il observam apare in viziunea vechilor chinezi mai mult ca hazard/coincidenta decat ca un rezultat clar definit al unor procese cauzale inlantuite. Interesul se concentreaza spre configuratia formata de coincidente in momentul observarii si nicidecum spre motivele ipotetice care par sa justifice coincidenta. In vreme ce mintea occidentala examineaza amanuntit, cantareste, selecteaza, izoleaza, clasifica, imaginea chineza a momentului cuprinde totul pana la cele mai mici si mai fara sens detalii, pentru ca toate aceste ingrediente compun momentul observat.

Astfel se intampla ca atunci cand cineva arunca cele trei monede sau numara betigasele, detaliile coincidentei intra in imaginea momentului observat si devin parte a acestuia – o parte care pentru noi (n.r. pentru noi, occidentalii) este nesemnificativa, dar foarte plina de sens pentru mintea chineza. Cu noi, ar fi o afirmatie banala si aproape fara sens sa spunem ca orice se petrece intr-un moment dat poseda, inevitabil, calitatea specifica a acestuia. Acesta nu este un argument abstract, ci unul foarte practic. Exista anumiti cunoscatori care va pot spune doar dupa aspectul, gustul si comportamentul unui vin, locul in care se afla podgoria si anul de origine al vinului. Exista anticari care numesc cu o acuratete aproape misterioasa perioada si locul de origine pentru un obiect de arta sau un obiect de mobilier, dar si pe cel care l-a creat, doar privind la acesta. Si exista astrologi care iti pot spune, fara sa cunoasca dinainte detalii despre nasterea ta, care era pozitia Soarelui si a Lunii si ce semn se ridica deasupra orizontului in momentul nasterii tale. In fata unor astfel de fapte, trebuie sa admitem ca momentele pot lasa urme de lunga durata.

Cu alte cuvinte, cine a inventat Yi Jing-ul era convins ca hexagrama obtinuta intr-un anumit moment coincidea cu acesta si in calitate, nu doar in timp. Pentru el, hexagrama era exponentul momentului in care a fost aruncata – chiar mai mult decat ar putea fi orele ceasului sau diviziunea calendarului – in masura in care hexagrama era inteleasa a fi un indicator al situatiei esentiale predominante in momentul in care a aparut (in momentul originii sale)”, scrie Carl Gustav Jung.

Astfel, Jung gaseste acest mod de interpretare a realitatii asemanator cu ceea ce el a numit sincronicitate, un concept ce formuleaza un punct de vedere diametral opus aceluia de cauzalitate. In viziunea lui Jung, sincronicitatea poarta coincidenta evenimetelor in spatiu si timp si inseamna mai mult decat hazard, mai degraba o stranie interdependenta a evenimentelor obiective intre ele si in aceeasi masura cu starile subiective (psihice) ale observatorului sau observatorilor.

Am tinut sa redau acest fragment din prefata scrisa de Jung pentru a arata importanta Cartii Schimbarilor care a patruns incet, incet si in cultura occidentala, desi cei mai multi o privesc mai mult ca pe o metoda de divinatie/divertisment decat ca pe o carte de intelepciune si ca pe o cale de acces la un mod foarte profund si interesant de a intelege lumea si evenimentele existentei de fiecare zi.

Divinatia a facut parte din viata umanitatii din cele mai vechi timpuri si pana astazi, desi, cred ca pe parcurs a adunat mai multi sceptici decat adepti. Pentru a folosi Yi Jing-ul ca pe un oracol, chinezii au intrebuintat la inceput carapace de broasca testoasa sau oase. Divinatia cu tulpini de coada soricelului, 50 la numar, a aparut acum aproape 3000 de ani pe vremea dinastiei Zhou, iar metoda monedelor a devenit populara in timpul dinastiei Sung (1127 – 1279) cand a fost promovata de Shao Yun, cel mai cunoscut cunoscator al Cartii Schimbarilor de la acea vreme.

In vremurile de demult, actul divinatoriu era un adevarat eveniment social, un ritual prin care se armoniza Cerul cu umanitatea. Oamenii se adunau ca sa-l vada pe cel care folosea oracolul, de aceea tulpinile folosite de acesta trebuiau sa fie suficient de lungi pentru a fi vazute de toata lumea. Pe vremea dinastiei Zhou (1045 î.Hr. si 256 î.Hr.), lungimea betelor pentru divinatie era diferita de la o categorie sociala la alta, pornind de la imparat care detinea tulpini de cel putin 9 picioare. Pe masura ce divinatia a devenit un act privat si nu unul social, lungimea betelor a scazut.

Pentru a consulta Cartea Schimbarilor e bine sa fim orientati spre nord, iar daca stam la masa in timp ce conducem actul divinatoriu, aceasta trebuie sa fie pozitionata in mijlocul camerei si orientata spre sud. În China antica numai palatul imperial si templele erau orientate spre sud.
In numarul viitor ar revistei va voi prezenta pe larg metodele de a obtine hexagramele cu ajutorul betisoarelor sau al monedelor.

Consulta oracolul Yi Jing online!