Luna, dirijorul subtil al astrogramei
Modelata de impulsurile si motivatiile semnului pe care il energizeaza, fiecare planeta din astrograma urmeaza o partitura proprie si isi canta muzica sa, asemeni vibratiilor unui instrument separat dintr-o orchestra.
Aducand instrumentele pe aceeasi scena, stim ca intentia gravata undeva adanc in noi este de a descoperi coeziunea acestor sunete diferite, de a le reuni prin dinamism intr-o muzica inalta. Planetele din harta descriu trasee evolutive pe directii bine marcate, insa ceea ce tintim cu adevarat este atingerea unei experiente speciale de a fi, echivalenta cu sinestezia, prin reunirea intr-o armonie de gratie a tuturor functiilor psihice din noi.
Si pentru ca ne aflam pe scena fara repetitii prealabile, in orchestra noastra apare nevoia unei viori de legatura care sa se adapteze instinctiv la ritmurile celorlalte instrumente si sa le transmita imediat un raspuns de reglaj fin pentru ca melodia sa nu devieze de la schita sa. In planul astrogramei, pozitia viorii de legatura revine Lunii, iar aspectele ei descriu indicii ale drumurilor de revenire la o simplitate si o coeziune de fond, la un ritm aproape arhaic al sigurantei interioare.
Staruind cu raspunsuri la circumstantele noastre imediate, Luna cauta, in fiecare unitate de timp, neabaterea ansamblului de la suflet. Corectiile ei sunt pe cat de simple ca structura, pe atat de vehemente ca intensitate. Practic, ea transmite acorduri disonante atunci cand restul orchestrei porneste in directii divergente. Daca nu stim sa ne respectam ritmul Lunii interioare si ne indepartam de firescul din noi, devenim disociati si anxiosi, ne activam inconstient mecanisme de aparare emotionala din care ne mai putem debloca in mod real doar atunci cand ne vom hotari sa ne ascultam, inteligent si sensibil, sufletul.
In esenta, functia din psihic corespunzatoare Lunii nu este sofisticata si este strans legata de instinct. Ea se afla dincolo de strategii constiente, intr-o zona unde adesea este nevoie sa invatam sa patrundem din alte dimensiuni ale noastre, tocmai pentru a deslusi, de pe locul celorlalte instrumente ale orchestrei, cum sa ii respectam legile subtile si nearticulate prin cuvinte, rostite insa ca stari.
In aspect cu planetele personale, Luna este resimtita adesea insistand ca planeta aspectata sa se adapteze la cadenta ei. De pilda, Mercur in aspect disonant cu Luna nu va fi lasat sa isi urmeze liber discursul logicii pana nu invata sa isi acompanieze aceasta logica, atent, cu intuitie si racordare emotionala. Altfel, mintea rationala este inundata de griji, inconstanta si capricii, pierzand din idei si obiectivitate. Si tocmai pentru ca tendinta unui astfel de aspect al lui Mercur este de a “pleca” de la Luna, de a deconecta mintea de suflet, Luna incearca sa evite aceasta sciziune, persistand si atragand atentia, prin disconfort emotional ce frustreaza claritatea perceptiilor, ca asa nu e bine…
In contratimp cu o planeta transsaturniana, Luna este provocata sa evolueze pe o mare scena intr-un concert de amploare; sa iasa incomod in fata unui public larg si sa isi puna in joc vulnerabilitatea, dar si sensibilitatea care poate reduce, dintr-un singur acord, un grup de inimi la acelasi numitor comun.
Si daca Mercur ar putea fi impins treptat sa se conformeze corectiilor Lunii, cum ar suna in schimb un recital Luna – Uranus? Uranus va provoca Luna sa adapteze spectacolul la sunete bruste si neobisnuite, la ruperi de ritm, tensiuni imprevizibile si neliniste. Persoana cu aceasta combinatie in harta natala experimenteaza senzatia de nerv in trairile emotionale, nesupunere in fata propriei nevoi de continuitate si spatiu intim. Rezultatul, in timp, este o Luna care se ajusteaza urcand sunetul, invata sa reactioneze afectiv de la inaltimi noi, ridica emotia dincolo de cercuri restranse si regaseste siguranta lui “acasa” simtind neconventional, alert si liber. In cele din urma, acordurile incep sa plece dinspre un suflet cu deschideri infinite catre un auditoriu multiplu, iar combinatia Luna-Uranus razbate, de exemplu, pana la genul de regasire de sine in devotamentul fata de ideologiile grupurilor mari sau progresul umanitatii, ca familie. Astfel, maleabila si fidela cautarilor sale, Luna poate face fata chiar si rabufnirilor uraniene.
Receptiv ascultata, o harta astrala isi dezvaluie muzicalitatea sa. A interpreta partitura viorii de legatura este un angajament la reactie, raspuns si cooperare. Singura Luna, sufletul nostru, stie sa cante in simfonia unei vieti complexe de pe aceasta pozitie, pentru ca ea cauta cu fideliate ancestrala vibratii de liniste interioara si iubire. Iar restul ansamblului, oricat ar fi de impetuos, abstract sau practic, doar acest tip de trairi-tinta le recunoaste ca dirijor.
