(de)Posedari. O idee despre axa caselor II-VIII

Una dintre cele mai vechi surse din care casele si-ar fi putut trage semnificatiile trebuie sa fi fost cultura popoarelor pe ale caror taramuri astrologia a luat nastere si s-a dezvoltat. Mitologia mesopotamiana si apoi cea egipteana au influentat cu siguranta gandirea astrologilor greci care au pus bazele astrologiei horoscopice.

Pentru a ilustra aceasta idee, haideti sa urmarim cat de sugestiv se impleteste semnificatia traditionala a axei II-VIII cu mitul mesopotamian al coborarii zeitei Istar in lumea subterana.

Foto: Klovovi

Foto: Klovovi

La modul simplu, de baza, axa II-VIII este axa posesiunilor. A avea ceva (casa a II-a) vine la pachet cu riscul de a nu mai avea acel ceva (casa a VIII-a) si, mai ales, cu trairile complexe aferente acestor situatii. N-am sa intru in implicatiile psihologice ale acestei axe sau ale mitului, scopul meu fiind acela de a sublinia doar cele mai evidente similitudini ale acestora. Mai departe, va invit sa judecati lucrurile din perspectiva care va caracterizeaza (filosofica, ezoterica, psihologica etc.). Am sa fac referire la versiunea akkadiana a mitului (inrudita cu cea sumeriana, dar diferita), comentata de diversi autori:

Istar, care, in permutarea ei akkadiana este adesea descrisa drept o zeita a dragostei si a razboiului, dar este posibil sa fie descrisa ca zeita adrenalinei, decide sa mearga in Taramul Subpamantean, in tinutul sorei ei, Ereskigal (1:1). Textul nu ne prezinta motivele pentru care vrea sa faca acest lucru. Taramul Subpamantean este descris ca „o casa cufundata in bezna”, din care nu mai poti „afla drumul inapoi”, in care cei care au intrat sunt „mereu jefuiti de lumina”, (…)

Istar cere portarului sa o lase sa intre, in caz contrar ea va sparge canatul usii, va sfarama zavorul, va scula mortii din somn ca sa-i inghita pe cei vii, astfel incat „cei morti vor deveni mai numerosi ca viii” (1:19).

Portarul o anunta pe Ereskigal, care se intreaba ce vrea sora ei acolo (25-31), (…)

Ereskigal da porunci portarului sa deschida zeitei Istar poarta, dar s-o trateze potrivit stravechilor oranduieli (37-38). Aceasta inseamna ca o va calauzi pe Istar prin fiecare dintre cele sapte porti, si la fiecare din ele o va despuia de cate o podoaba, incluzand marea coroana de pe cap, cerceii din urechi, siragul de la gat, gateala de la piept, cingatoarea cu piatra nasterii de la mijloc, bratarile-i gatind mainile si gleznele si straiele ei de fala (40-62). (…)

Problema este ca, o data ce Istar este prezenta in Taramul Subpamantean, departe de casa, taurul nu se mai suie pe vaca, nici asinul pe asina si barbatul nu mai curteaza tanara (86-89). Absenta Istarei sau, mai degraba, prezenta ei in Taramul Subpamantean impiedica lumea de-afara sa zamisleasca viata noua. Aceasta pricinuieste deprimare printre marii zei, (…) Ereskigal se manie dar, cumva, Istar este stropita cu apa vietii si trece prin toate portile, primind inapoi toate podoabele luate de la ea inainte (1:100-130). (…)*

Oricat de inspaimantator ar suna, casele II si VIII sunt considerate a fi, in acceptiune traditionala, portile iadului. Casa a II-a purta, in greaca veche, denumirea de Haidou Pyle, adica Poarta lui Hades, iar casa a VIII-a se numea Arche Thanatou, adica Inceputul Mortii. Denumirile nu sunt deloc intamplatoare si n-au de-a face cu vreo superstitie. Au de-a face cu natura, pur si simplu.

De ce incepe moartea in casa a VIII-a? Pai, ne putem lesne da seama de asta daca privim deplasarea soarelui pe cer intr-o zi. Soarele, in miscarea sa diurna de la est (rasarit) la vest (apus), este reprezentat intr-o harta dinamica parcurgand casele de la Ascendent (rasaritul simbolic) catre Mijlocul Cerului (miezul zilei), pentru a atinge in final Descendentul (apusul simbolic). Odata ajuns in casa a VIII-a, lumina acestuia pierde vizibil din intensitate, el pregatindu-se sa apuna. Eroul solar e pe duca; dar nu numai el, fiindca acelasi traseu il parcurge intr-o zi orice planeta aflata in miscare directa, vazuta de pe pamant.

Comparand notiunile astrologice cu mitul, asociem natural casa a VIII-a (Inceputul Mortii) cu intrarea in infern si casa a II-a cu iesirea (este a 7-a casa de la a VIII-a in sistemul caselor derivate).

Ambele case/porti pot ilustra situatia de a avea si a pierde, dar nu concomitent ci in functie de ordinea in care le accesezi, de sensul in care te deplasezi (cobori sau urci). Intrarea in lumea subterana (coborarea in casa VIII dinspre IX) a fost primul loc in care zeitei i s-a luat un obiect personal si nu oricare, ci tocmai coroana pe care o purta. Este obiectul care indica rangul si puterea. Ajunsa la ultima poarta (intrarea-n casa II dinspre III) i s-a luat vesmantul, actiune care a lasat-o goala, fara vreo alta posesiune decat ea insasi. La intoarcere, isi recapata rand pe rand avutia, ca in final sa-si recupereze si coroana sau, altfel spus, sa-si redobandeasca puterea si sa-si reintre in drepturi (iesirea din VIII inspre IX) pe taramul celor vii.

(…)
Cand ea trecu prin poarta cea dintai,
Primi vesmantul ce imbraca toata rusinea trupului ei.
Cand ea trecu prin cea de-a doua poarta                                
Primi bratarile-i gatind mana si piciorul.
Cand ea trecu prin cea de-a treia poarta,
Pe sold i s-a pus cingatoarea cu piatra nasterii.
Cand ea trecu prin cea de-a patra poarta,
Primi-napoi gateala de la piept.
Cand ea trecu prin cea de-a cincea poarta,
Pe gat i s-a pus iar siragul ei de perle.
Cand ea trecu prin cea de-a sasea poarta,
Primi-napoi cerceii ce-mpodobeau urechea.
Cand ea trecu de cea de-a saptea poarta,
Pe cap i s-a pus iar coroana mare.
Ad-o-napoi de nu-ti da bani de rascumparare (…)” *

*Sursa citatelor: Michael Reinhardt, http://www.resursecrestine.ro/predici/96721/infernul-sumerian

DIANA SPINEAN

diana-spinean-autor