Brexit

Civilizaţia umană a făcut progrese extraordinare, oamenii caută să se unească, să colaboreze, să se respecte unii pe alţii, să construiască împreună o civilizaţie a păcii pe o planetă liniştită, considerând că unirea face puterea.

Dar iată că mai există şi excepţii, evenimente neaşteptate, aşa cum s-a întâmplat în 23 iunie 2016 cu votul acordat ieşirii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană. Mulţi ar spune că era de aşteptat din partea englezilor să facă notă discordantă, la fel ca întotdeauna: singura ţară din Europa în care se circulă pe partea stângă, care are alte unităţi de măsură decât cele internaţionale, care nu a vrut să adopte moneda Euro şi nici să intre în spaţiul Schengen. Şi te întrebi oare de ce au făcut acest lucru? Din orgoliu sau pur şi simplu nu au gândit suficient la ce votează?

Foto: Alamy. Sursa: www.theguardian.com

Foto: Alamy. Sursa: www.theguardian.com

Mulţi participanţi la plebiscitul “British exit” (BRexit) au fost luaţi prin surprindere de rezultatul final, mai ales cei care s-au dus la vot aproape în transă, fără să gândească ce votează şi ce repercusiuni vor avea voturile lor. Dar la fel de surprinşi au fost şi cei care nu s-au dus la vot, fiind siguri că oricum vor rămâne în UE iar votul lor ar fi superfluu.

Iar David Cameron, surprins şi el, a declarat că regretă rezultatul votului, dar este sigur că acest referendum trebuia făcut. Dar eu aş adăuga: de acord, dar ar fi fost bine să-l planifice într-un moment propice, după o analiză serioasă, nu anapoda!

Să analizăm harta zilei de 23 iunie 2016. Am ales perioada prânzului, considerând că reprezintă cel mai bine întreaga zi.

harta-brexit

Din start iese în evidenţă Crucea Cosmică pe semne mutabile pe care o formează planetele Mercur, Neptun, Saturn şi Jupiter. Deoarece conţine numai aspecte tensionate (două opoziţii şi patru cuadraturi), Crucea Cosmică este o configuraţie foarte puternică. Ea oferă mari încercări şi responsabilităţi, confruntări şi schimbări de situaţii în manifestarea proceselor care ţin de calitatea ei. Energiile sale intense pot fi greu de stăpânit, de aceea este nevoie de eforturi susţinute şi de o putere deosebită de a trece peste eşecuri şi neajunsuri dar, folosită bine, energia ei poate conduce la realizări extraordinare, în pofida tuturor greutăţilor.

Cea mai puternică planetă din hartă (dispozitorul majorităţii celorlalte planete) este Mercur, planeta gândirii, a raţionamentului, care din păcate în acea zi a făcut parte din Crucea Cosmică amintită. A fost atât de afectată încât nici nu era nevoie să mai fie şi în mişcare retrogradă. În acest fel aş putea spune că mulţi au votat pe negândite, fără o logică şi fără să aibă o listă serioasă de motive. Şi ca să fie totul şi mai cu moţ, din configuraţia amintită face parte şi Neptun, planeta iluziei şi a deziluziei. Şi atunci afirmaţia mea că mulţi au fost parcă în transă când s-au dus la vot este, prin prisma astrologiei, plauzibilă.

Ca să înţelegem efectul predispoziţiei oferite de Neptun, nu aş putea spune altceva decât că cetăţenii cu drept de vot au fost păcăliţi şi, pentru a susţine asta, iată două situaţii. Prima: la un moment dat în mediile sociale s-a lansat, cel mai probabil voit, zvonul că la acea oră scorul este în favoarea rămânerii în UE cu un procent de 90%. Şi atunci, cei care ar fi dorit ca ţara lor să rămână în UE, mai ales tinerii, nu s-au mai dus la vot, considerând că deja cărţile sunt făcute. În al doilea rând, cel mai mare argument a fost că banii cu care contribuie ţara lor la fondul comun UE ar putea fi economisiţi şi folosiţi pentru binele lor. Se spune că de când s-a aflat rezultatul votului şi până acum, UK a pierdut mai mult decât contribuţia lor la fondul UE pe 15 ani! Ăsta da, “câştig”!

Dar s-au dus la vot probabil cu zâmbetul pe buze şi cu multă ambiţie în a-şi pune pecetea pe propriul viitor, ţinând cont că Marte este în mişcare retrogradă în domiciliu şi din Crucea Cosmică mai face parte şi Jupiter peste Nodul Nord. O aruncare a ţării într-un posibil haos, cu zâmbetul pe buze, crezând că-şi fac un bine.

În mod normal acum ar trebui să mă opresc sau să analizez eventualul impact pe care-l are BRexit-ul asupra Uniunii Europene dar mai ales asupra României. Dar nu am să o fac, pentru că eu văd lucrurile puţin altfel.

Românii s-au prea obişnuit să se considere o ţară mică, săracă, ce depinde de alţii, s-au obișnuit că suntem furaţi, batjocoriţi, că ni se falsifică istoria în mod voit etc. Ne-am prea obişnuit să dăm vina pe alţii şi sunt sigur că acum acest BRexit va fi invocat pentru orice rău se va abate asupra noastră de aici încolo, pentru o vreme. Dar nu ne uităm la noi înşine!

Dar dacă tot suntem obişnuiţi să tragem cu ochiul în curtea vecinului sau a celorlalţi, ce ar fi să facem nişte comparaţii? Ce au ei de au ajuns ţări puternice şi nu avem noi?

Diferenţa constă cumva în vechimea lor? Se pare că nu, altfel ţări precum Egiptul sau Grecia ar trebui să fie cele mai dezvoltate, iar Australia şi Noua Zeelendă, care există doar de câţiva ani, ar trebui să fie cele mai înapoiate.

Constă în resursele subsolului? Se pare că nu, din moment ce Japonia, care are un teren mai mult muntos, nepropice agriculturii şi nu dispune de minerale ca materie primă, este una din puterile economice ale lumii, achiziţionând materii prime şi producând mărfuri cu tehnologie de vârf ce necesită materiale puţine.

Oare poziţia geografică contează atât de mult? Noi avem ieşire la mare dar Elveţia nu are şi totuşi dispune de una din cele mai mari flote maritime din lume. În plus, nu are plantaţii de cacao dar produce cea mai bună ciocolată, nu are acces la păşuni decât patru luni pe an pentru că este o zonă friguroasă, dar are cele mai bune produse lactate.

Sau poate o fi vreo diferenţă de inteligenţă? Eu aş zice că nu, considerând că toţi suntem Homo sapiens şi văzând cum studenţii români şi cei din lumea a treia au rezultate meritorii în educaţia lor. Ca să nu spunem că România era cândva una din ţările cu cele mai multe invenţii pe cap de locuitor.

Poate că suntem leneşi? După câte se poate constata, românii şi multe alte naţiuni considerate “leneşe” sunt forţa productivă din ţările dezvoltate. Iar apartenenţa la vreo rasă nici nu mai intră în discuţie, nu poate fi considerată un criteriu.

Şi atunci? Atitudinea oamenilor face diferenţa!

Nu suntem săraci din cauză că ţara noastră n-are resurse naturale sau fiindcă natura este crudă cu noi… Suntem săraci pur şi simplu din cauza atitudinii noastre. Ne lipseşte caracterul pentru a ne comporta după nişte principii de bază ale funcţionării societăţii: etica, responsabilitatea, integritatea şi cinstea, dorinţa de perfecţionare, ordinea şi curăţenia, respectarea legilor şi a regulilor de bun simţ.

Dacă vom aştepta ca Guvernul să rezolve problemele noastre, vom aştepta toată viaţa, pentru că întotdeauna vor exista motive exterioare invocate, aşa cum este acest BRexit analizat aici.

FIRICEL CIARNĂU,
Senior editor

autor-firicel-ciarnau