Fermierul si bradutul argintiu

Editorial de Fülöp László

A fost odata ca niciodata… stop. Este o poveste reala.

Asadar, in anul 2012, intr-un sat din estul Transilvaniei, unui om cu totul si cu totul obisnuit i-a venit ideea sa planteze un brad argintiu in gradina sa. Pentru ca acest om – un fermier harnic – isi dorea un pom de Craciun permanent, la el acasa, si pentru ca i-a fost mila de micutii brazi taiati, an de an, in jurul Craciunului. Copiii lui au crescut deja si de ceva vreme, familia impodobea bradul impreuna.

Asa ca fermierul nostru s-a urcat in masina si s-a dus frumos in munti si a cautat un bradut vesel. Era un brad argintiu, armonios dezvoltat, capabil sa capteze privirile oricarei fiinte umane. Barbatul a sapat cu rabdare in jurul radacinii sale si l-a scos impreuna cu o buna bucata de pamant, astfel incat bradutul sa se simta acasa si in noua lume in care urma sa fie deplasat. Replantarea lui s-a petrecut cu aceeasi grija, sub privirile curioase ale copiilor.

Insa… noul camin al bradutului era destul de departe de mediul cu care acesta era obisnuit. Satul in care locuia acum era la aproximativ 30-40 km de padurea sa natala, intr-o zona deluroasa. Pe zi ce trecea, micutul brad se simtea tot mai rau. Se vedea pe el ca devenise tot mai uscat si tot mai micut. Asa ca fermierul lua decizia sa-l duca inapoi acolo de unde l-a adus. Asa ca a sapat iarasi cu migala in jurul radacinii, l-a pus cu grija intr-un cos, l-a urcat in masina si l-a dus inapoi in padure. A cautat un loc potrivit, a sapat o groapa si a plantat bradutul inapoi in solul care ii placea acestuia.

Cand s-a intors, simtea pe spinare privirea vecinilor sai care pareau sa spuna: „Mai omule, de ce te zbati pentru un brad, cand puteai sa-l pui la foc cand ai vazut ca nu supravietuieste la tine in gradina?”

Atata e povestea, insa fiind reala, am simtit nevoia sa v-o impartasesc, deoarece cred ca putem gasi in ea tocmai esenta Capricornului. Aceasta zodie refuza pur si simplu superficialitatea. Daca incepe o treaba, apoi o si termina, asa cum trebuie. Este concentrat la munca sa – la inceput, la mijloc si la sfarsit. El nu tine cont de costuri suplimentare, de timp investit in plus; scopul lui este sa duca la bun sfarsit ceea ce a inceput – si nu oricum, ci la calitate maxima. El nu cunoaste notiunea de „greseala”, ci doar aceea de „experiment”. Am vazut ca fermierul nostru dorea sa realizeze un lucru bun, insa observand ca nu functioneaza, a restabilit starea initiala si a inceput sa se gandeasca la idei noi. Fara niciun resentiment ca experimentul nu a dat roade. Fara sa se gandeasca la timpul pierdut, deoarece intr-o viata imbibata de esenta Capricornului, timpul nu prea exista, acesta fiind o zodie guvernata de Saturn, stapanul timpului. Si mai ales, fara sa fie afectat de ideile superficiale pe care le simtea indreptate impotriva lui.

Avem speranta ca pe 21 decembrie a inceput o era noua. Soarele tocmai intra in Capricorn. Avem speranta ca lumea cea veche – hai sa recunoastem, destul de superficiala – isi ofera locul pentru o lume a calitatii, o lume in care normalitatea de zi cu zi sa fie aceea din povestea bradutului argintiu.