AsteroiziOtilia Mazilu

Hera sau Iunona in… casatoria cu toate costurile!

de Otilia Mazilu

Hera-IunonaFiind al treilea asteroid ca marime, descoperit dupa Ceres si Pallas, pentru multi  cercetatori Iunona semnifica si cea de-a treia etapa a vietii. Dupa iesirea in lume si posibilitatea de a construi o cariera, soseste momentul in care omul se poate lansa intr-o alta experienta: aceea de a lega o casatorie!

Iunona si Hera – asemanari si deosebiri

In mitologia romana, Iunona mai este este numita „Lucina”, pentru ca ajuta femeile la nasteri, sau „Juga”, fiindca  patrona casatoriile. Este de asemenea „patroana protectoare” a orasului Roma. Sarbatorile de 1 martie erau inchinate ei si purtau numele de Matronalia (lat. femeie), amintind de rolul salvator pentru cetate al femeilor sabine rapite odinioara, care s-au aruncat in incaierare intre parintii si noii lor soti, impiedicandu-i sa se macelareasca reciproc.

Hera la greci (deosebiri) Asemanari Iunona la romani
(deosebiri)
– parintii: tata-Cronos si
mama-Rhea
– cu Zeus, Hera a avut patru copii
– Hera era cunoscuta in toata Grecia
– regina zeilor, patroana a casatoriei si a maternitatii, personificare feminina a cerului, dar si a pamantului si
protectoare a ogoarelor
– sotia lui Jupiter/Zeus si in acelasi timp si sora lui;
– sotie geloasa, din aceasta cauza s-a razbunat pentru toate infidelitatile sotului
– simboluri: paunul si rodia
– parintii: tata-Saturn si mama-Ops
– denumirea lunii Iulie vine de la aceasta zeita- primeste porecla de „Monetal” (cea care da alarma)
– sarbatorile de 1 martie erau inchinate ei

hera1Iunona pentru romani, mai era denumita: Iunona Moneta (cea care da alarma, care previne). Epitetul numit o defineste ca vestitoare a primejdiilor, in memoria gastelor ei care au salvat Roma de la invazia galica. In cinstea Iunonei  se bateau monezile, care erau denumite „moneta”. Astfel, Iunona era considerata si protectoarea avutiilor statului. Denumirea lunii iunie provine de la aceasta zeita,  iar ziua de 14 februarie, ziua „Sfantului Valentin” sau „ziua indragostitilor”, sarbatorita in Europa Occidentala, este atribuita la fel, ca o reamintire a zeitei, fiind cinstita cu un buchet de flori daruit persoanei iubite. Iunona este corespondentul feminin a masculinului Genius.

Rolul Iunonei / Herei in astrologie incepe cu o poveste

Frumusete si puritate

Cand Zeus hotari sa si-o ia drept tovarasa de viata, ea nu era decat o fecioara frumoasa cu chip blajin. Se spune ca era in permanenta supravegheata de  batrana ei doica, Macris, care nu o parasea niciodata. Dar iata ca, intr-o zi friguroasa, s-a intamplat ca Iunona  sa ramana singura intr-un loc pustiu, cand un cuc inspaimantat se aseaza pe umarul ei delicat. Cuprinsa de mila, Iunona lua pasarea infrigurata si, ca s-o incalzeasca, o puse in san. Dar pasarea  era insusi Zeus, stralucitorul sau logodnic de mai tarziu.

Dupa ce si-a luat infatisarea fireasca, el a cerut-o in casatorie pe Iunona, promitandu-i ca o va aseza in Olimp, pe un tron stralucitor.

Legamant si casatorie

Fecioara primi sa-i fie sotie si Zeus, pentru a-si sarbatori casatoria isi duse sotia pe varful impadurit al Citheronului. Se spune ca la aceasta nunta divina au participat  toti zeii. Apoi, dupa ce Iunona a dat mana stapanului tumelelor, un nor aurit i-a dus pe amandoi in Olimpul plin de bucurii.

Aici, in mijlocul Nemuritorilor, carora le devenise regina, Iunona, cea cu parul frumos, a impartit puterea divina cu sotul ei regesc.

Dintre toate zeitele ce locuiau in Olimp, ea  era cea mai frumoasa, cea mai respectata. Cand intra in palatul divin, toti zeii se ridicau in picioare; cand ii vedeau figura plina de noblete, cu totii o salutau inaltand cupele si venind in calea ei. Demnitatea si puterea sa nu cedau decat in fata neasemuitei maretii si neinvinsei puteri a celui ce organiza intreaga lume: sotul ei, Zeus!

Comportament conjugal

Zeita cerurilor se bucura de toate acestea, dar intr-o mica masura, pentru ca fericirea ii era umbrita adesea. Convieturirea dintre ea si Zeus, in sanul caminului lor, este infatisata de catre poeti  cand ca o bucurie fara umbra, cand ca o zgomotoasa neintelegere conjugala. De cele mai multe ori certurile erau motivate de gelozia Herei, ce rabufnea in chipul cel mai zgomotos. Pentru ca momentele cand Zeus parasea Olimpul ca sa vina pe pamant si sa viziteze Nimfele, erau dese, Hera, socotindu-se parasita, era cuprinsa de o  furie nestapanita. Se spune chiar ca, intors acasa, Zeus era mustrat sever de cele mai mult ori si in fata zeilor.

Mania sa, ca si cea a lui Zeus, era demna de temut; cand se agita pe tron, Hera facea sa tremure intreg Olimpul. Furia sa cunoscuta avea puterea de a dezlantui vanturile si de a ridica marile. Mania ei provoca schimbarea anotimpurilor anului si avea influenta pana si asupra stelelor, care ii stateau sub picioare. Or, daca azurul unei dimineti luminoase de primavara trezeste sentimente de bucurie, de intelegere si de dragoste, vederea furtunilor de toamna si a cerului intunecat al iernii   putea sugera, dimpotriva, sentimentul unei discordii sau al unei stari ciudate, dominate de capriciu.

Intr-adevar, Zeus si Hera nu reprezentau numai cerul senin din zilele frumoase: tot ei vegheau si asupra furtunilor ce adeseori tulburau atmosfera. Iata de ce zgomotoasele certuri si desele furtuni ce interveneau intre cei doi soti ceresti, erau considerate explicatiile ideale pentru schimbarile si capriciile cerului. Si totusi, nu o singura data, infuriata foarte tare de toate infilidelitatile si promisiunile nerespectate ale sotului sau, Hera a hotarat sa pareseasca Olimpul, jurand ca nu se va mai intoarce niciodata.

Odata, s-a intors in marea insula Eubeea, in locul unde Zeus o intalnise pentru prima data. Dar Zeus era intristat de aceasta plecare si despartire si o dorea innapoi pe frumoasa sa sotie. Asa ca, pentru a o face sa se intoarca , a decis sa recurga la o strategie ciudata, hotarandu-se sa aduca pe culmile geloziei pe sotia sa, cu brate albe.

Cobori si el pe muntii abrupti ai Eubeei, unde se prefacu ca se casatoreste cu o nimfa.  A imbracat o papusa de lemn in chip de logodnica divina, a asezat-o pe un tron stralucitor tras de un car si a cerut ca acesta sa strabata toate orasele. Jignita de asemenea nerusinare, Hera, veni inaintea carului triumfal, se arunca asupra rivalei sale imaginare, ii sfasie hainele, podoabele  si ii smulse valul ce-i acoperea fata. Dar, spre marea ei uimire, nu gasi decat un manechin inform.

Acesta a fost un episod in care Zeus a reusit sa o dezarmeze pe geloasa Hera, si sa o convinga sa urce iarasi impreuna cu el in fericitul Olimp.

Alteori, Hera se razbuna crunt pe nimfele care cadeau in vraja lui Zeus  si aici merita amintita  povestea nefericitei  Echo. Cand Hera a aflat despre aceasta aventura, i-a faurit nimfei un blestem greu: atunci cand Echo auzea pe cineva vorbind, ea trebuia sa taca, caci  la intrebari ea nu putea sa raspunda decat repetand ultimele cuvinte rostite de catre cel care i se adresa (n.b. precum un ecou).

Strategia recuceririi

Fericirea celor doi a fost temporara, caci Zeus nu a renuntat la obiceiul de  a-si petrece zile intregi langa Nimfele care salasluiau in izvoarele ce ii udau pantele. Vrand sa gaseasca un mijloc ca sa-l aduca lange ea pe nestatornicul ei sot, ea se hotari sa cobooare pe acelasi loc  si sa i se infatiseze precum cea mai frumoasa dintre regine. Se duse astfel sa se gateasca in odaile ei cu usi stralucitoare.

Aici, dupa ce se incuie cu cheia, se imbaie in apa limpede si se dadu pe trup cu o esenta divina al carei parfum se raspandi din cer pana in aerul pe care il respirau oamenii. Cu mana-i de fildes isi pieptana parul lung si isi impleti buclele stralucitoare care, cazand in cozi parfumate, ii incadrau albul tenului, inca si mai frumos gratie uleiurilor  celor mai scumpe. Imbraca o rochie de culoarea azurului, isi incinse talia cu un cordon si se impodobi cu bijuterii ce straluceau precum stelele. Apoi, acoperindu-si capul cu un voal de mare frumusete, cobori ca un astru stralucitor pe varful inverzit al Idei.

De indata ce Zeus, uimit, isi vazu sotia, inima ii fu cuprinsa de dragoste. Ii intinse bratele si un nor aurit prin care soarele nu putea patrunde, ii duse pe amandoi in ceruri.

Sotie credincioasa

Desi era considerata ca fiind cea mai frumoasa dintre Zeite, dupa Afrodita, ea nu a cedat niciodata vreunuia dintre numerosii si insistentii ei admiratori. Unita cu Zeus prin legaturile casatoriei, ea nu a cunoscut niciodata alta iubire decat pe cea a sotului sau.

Cel mai vestit dintre toti admiratorii a fost Ixion care, orbit de farmecele sale, a avut insolenta si indrazneala de a-i declara dragostea sa. Dar Hera nu s-a lasat impresionata de asta si s-a plans sotului ei. Pentru a-l pune la incercare, Zeus dadu unui nor infatisarea suavei sale sotii, fiind apoi martor al nelgiuirii comise de Ixon, care nu se temuse sa se apropie de aceasta fantoma si sa o stranga in brate.

hera2Hera, zeita regala, era reprezentata adeseori stand asezata pe un tron inalt. In mana dreapta tinea o rodie ca imagine a fecunditatii si, in mana stanga, un sceptru cu un cuc. Figura-i nobila ii era infrumusetata de ochii cu priviri minunate. Parul imbelsugat, incununat intotdeauna de cea mai bogata diadema incadra ovalul perfect al fetei. Uneori, pentru a marca insusirea ei de sotie, purta un val ce-i acoperea partea din spate a capului. La Hera totul era cast, calm,       majestuos si grav. Protectoare a femeii, ea veghea asupra tinerei fete, logodnicei, sotiei, mamei.  Ii era consacrat paunul, caci se spunea ca penajul stralucitor si instelat al acestei mandre pasari era simbolul maretiei ce acopera cerul, asa cum am spus, era figura divinei Hera.

Intr-o forma generala, glifa ce simbolizeaza asteroidul Iunona, seamana cu cea a lui Venus, dar in loc deglifa-Iunona cerc (ce semnifica oglinda in care se oglindeste Venus) are  raze care se unesc intre ele, ca o floare, facand referire la  faptul ca feminitatea seducatoare a lui Venus este pe cale sa infloreasca, oferind lumii intregi din fructele sale: casatorie si procreere. Glifa Iunonei se compune din  acel semn in forma de cruce, sceptrul ce  identifica regina zeilor, si o floare, identificand feminitatea.

Revenind  la  horoscop…

In astrograma fiecaruia, Iunona vorbeste de dorinta noastra de a adera la o relatie in care, noi si partenerul nostru, sa avem egalitate: psihologica, emotionala, mentala si spirituala.

Daca nu se bucura de intimitate, de profunzimea sentimentelor, de egalitate, corectitudine, respect si satisfactie in relatia noastra, Iunona vorbeste despre emotiile de dezamagire, disperare, furie si amaraciune care ne pot coplesi.

Iunona din noi,  face comparatie intre factorii de supunere si de dominatie: fidelitate – infidelitate, incredere –  tradare, razbunare – iertare. In locul unde este pozitionata in harta natala, putem gasi lupte pentru putere, pentru egalitate, intr-o incercare de a gasi un echilibru si de a ne integra in relatia cu o alta persoana.

Iunona vorbeste despre cum putem sa transformam dorintele noastre egoiste, intr-unele de  cooperare si unitate. Cand vorbim de frumusete si puritate, Iunona  ne vorbeste despre curatenie, simplitate, frumusete, ca atribute fizice, dar si morale, iar sexualitatea este privita ca facand parte dintr-o casatorie sacra.

Iunona ne vorbeste despre casatoria in sine, despre demersurile, dorintele, aranjamentele, pregatirile care duc catre acest eveniment (alegerea locului, tipului de ceremonie, chiar armonia relatiei de casatorie insasi). Vorbeste despre „curtare” si despre amploarea pe care o are in viata noastra, acest important pas al casatoriei si, mai ales, despre asteptarile noastre (materiale, sentimentale) in ceea ce priveste o asemenea etapa a vietii.

Iunona este un exemplu de comportament. Ea ne arata nu numai cum  ne comportam in relatia noastra, dar si modul in care suportam relatia, cu bune si cu rele; arata atitudinea noastra fata de casnicie/relatie; ne spune cum suferim. Arata si ceea ce pretindem de la partener.

Ea este un bun strateg si ne spune multe despre ce si cat de mult „muncim” pentru a mentine relatia. Ne vorbeste de strategii, de viclesuguri, de metode de recucerire; arata modalitatile de imbunatatire a calitatii relatiilor, capacitatea de a crea un cadru armonios si placut.

Iunona, povesteste despre regasiri, reimpacari, reintoarceri. Uneori chiar si Karmice. Uneori ne vorbeste despre mediul in care ne putem gasi un partener.

Pentru ca nimic  din povestea ei nu  dezvaluie  un minim argument in favoarea infidelitatii sale (ceea ce dovedeste un simt puternic al angajamentului),  Iunona s-a dedicat protejarii femeilor, in special a celor casatorite si a devenit protectoarea  mamelor.

Va fi interesant de urmarit Mitul Iunonei Moneta, ca peronaj mitologic roman, unde Iunona este si  protectoarea averilor statului, personificare a activitatii monetare, este vazuta  ca patroana a activitatilor financiare si economice in general. Dar despre aceasta si despre rolul Iunonei in sinastrie,  despre pozitionarea ei in casa si zodii, vom povesti cu alta ocazie… si nu numai!

(va urma)