Sentimentele – culegem ceea ce semanam
De ceva vreme, Soarele se afla in semnul Scorpionului si ne-am gandit sa scriem ceva frumos referitor la aceasta zodie. Si pentru ca Scorpionul este un semn de apa, un subiect se propune singur: sa meditam putin despre sentimente. Mai precis, despre „plantarea sentimentelor”.
Veti spune: dar ne aflam in plina toamna, cand natura moare, cum sa plantam ceva tocmai acum?! Ei bine, sentimentele pot fi plantate si toamna si iarna si primavara si vara. In cazul lor, nu conteaza anotimpul fizic, fiindca in sufletul omului poate exista primavara chiar si atunci cand afara ploua cu galeata.
…si unde putem planta sentimentele noastre? E simplu: in sufletul celorlalti, cunoscuti sau necunoscuti. Cel mai adesea, in sufletul prietenilor nostri.
…si cum plantam, exact? Luam o bucatica din inima noastra, un sentiment frumos, un zambet, un gand intelept menit sa hraneasca sufletul celuilalt. Acestia sunt samburii de plantat. Putem sa le trimitem in mod constient spre sufletul persoanelor care se afla in viata noastra. Pentru ca sufletul este un sol fertil: odata ajuns acolo, samburele nostru incepe sa creasca.
Uneori, este suficient sa fim atenti cu toata fiinta noastra la ceea ce ne spune celalalt om. Chiar si aceasta simpla atentie, indreptata cu sinceritate spre interlocutorul nostru, poate constitui un „sambure”.
In viata reala, plantam un cartof, o floare sau un sambure, dupa care il lasam in seama naturii. Avem incredere ca soarele, ploaia si vantul vor avea grija de planta care o sa rasara in scurt timp. Ne intoarcem doar peste catva timp sa vedem daca cresterea ei se desfasoara in bune conditiuni. In planul sentimental procedam la fel. Plantam samburele imaginar, dupa care ne vedem de treaba. Ne intalnim abia peste catva timp cu sufletul care s-a oferit ca sol fertil pentru samburele nostru sentimental. Si, surpriza: constatam ca micul sambure a devenit deja o planta viguroasa! Putem observa ca la urmatoarea intalnire, cunoscutul a devenit prieten, prietenul parca se afla mai aproape de sufletul nostru, iar daca este vorba despre o relatie de iubire, aceasta parca a castigat in profunzime.
Iata ca „natura” are grija inclusiv de acesti samburi sentimentali. La o noua intalnire, ne putem racori la umbra copacului care a rasarit din ei sau chiar putem culege niste fructe de pe acesta – zambete sincere, sentimente profunde si calduroase. Evident, trebuie sa avem grija, sa nu plantam „buruieni”: samburi de neincredere, ura, indiferenta sau suspiciuni. Pentru ca si aceste „plante” cresc repede.
Depinde exclusiv de noi ce fel de plante sadim. Dupa aceea, putem trai intr-o gradina botanica frumoasa sau intr-o jungla plina de pericole nevazute. Alegerea este a noastra. Natura are grija oricum de toate plantele noastre. In ceea ce ne priveste, avem incredere ca tot mai multi oameni vor alege sa traiasca printre flori…