Imaginează-ţi o lume de alchimişti!
Astfel ţi-am înfăţişat ţie, fiul meu Matusalem, toate cele douăsprezece porţi ale celor patru direcţii cereşti; şi toate legile lor, precum şi toate urgiile şi binefacerile care le însoţesc. (Cartea secretă a lui Enoh)
Îmi amintesc că în preajma vârstei mele de 28 de ani, pe când Saturn în tranzit se pregătea să păşească pe poarta Scorpionului, aveam suficientă înţelegere de fond a “urgiilor şi binefacerilor” acestui semn zodiacal încât să mă aştept la mari cutremure ale inimii şi să fiu gata să mă prăbuşesc în ele orice-ar fi, ca singură strategie de supravieţuire cu adevărat viabilă.
Nu m-am întrebat dinainte cum mi se va întâmpla mai exact revoluţia saturniană, însă intuiam că va fi un proces complex, că voi traversa o perioadă de dezgolire emoţională pe care până atunci o ocolisem şi că, dacă stabilesc cu adevărat un dialog sincer cu întunericul din mine, el mă va conduce spre lumină pe un drum pe cât de dificil, pe atât de magnific.
Apoi, am plonjat într-o suită de evenimente şi de relaţii, trăind pentru următorii doi ani şi jumătate cu senzaţia că mă trezesc în lumina dimineţii doar ca să îmi acopăr ochii şi să cobor într-un suflet subteran pe care încercam să mi-l reiau în stăpânire, activându-i rănile, disperarea, chinul. Şi chiar în mijlocul acelor timpuri de răscolire mulţumeam cerurilor că îmi arătaseră tainele astrologiei, căci îmi asiguram conştient o ponderare a crizelor emoţionale scorpionice infuzându-mi viaţa, aşa cum mă pricepeam mai bine pe atunci, cu preocupări ale celorlalte trei semne de pe crucea fixă: studiam limbajul astrologic (Vărsătorul), mergeam la un serviciu ce presupunea administrare financiară (Taurul) şi mă expuneam prin copii la joacă nonşalantă (Leul).
Privind în urmă, realizez că toate acestea s-au petrecut oarecum pe ascuns, foarte puţin sesizabil în exterior, că nimeni nu a bănuit cu adevărat ce s-a petrecut cu mine (maniera aceasta de lucru fiind foarte frecventă în perioade sau la personalităţi scorpionice). Nu s-a ştiut în afară cât de adânc m-am reîntors să curăţ trăirile vechi, moartea timpurie a unui om drag, cât de necruţător s-au cerut prăbuşite zidurile de frică pe care le ridicasem în calea realei contopiri emoţionale cu ceilalţi.
Când în sfârşit am început să primesc semnale că faza aceasta a vieţii mele şi-a atins scopul şi că se disipează, am realizat că se petrecuse cu mine mare parte din teoria astrologică de la capitolul “Scorpion”: mă transformasem într-un detectiv al trăirilor sufleteşti, mă simţeam capabilă, atunci când se iveau, să îmi identific rapid angoasele şi să le urmăresc firul în interiorul meu, îi scrutam mult mai bine pe ceilalţi, îi vedeam dezgoliţi de măşti şi deprinsesem câte unele din tainele lumilor subtile.
Ceea ce doresc să transmit prin toate aceste împărtăşiri este aceea că, deşi există foarte multe strategii şi metode de reprogramare emoţională (afirmaţii pozitive, eliberarea de tensiuni prin mişcare fizică, diverse forme de terapii complementare), apare în perioadele scorpionice o chemare la autovindecare printr-o alchimie individuală pe care numai fricile şi complexele noastre cele mai adânci ne-o pot dezvălui. Această călătorie este unică fiecăruia dintre noi, nu poate fi substituită complet cu niciun sprijin din exterior.
Doar învăţând să stăm în întunericul din noi, recunoscându-l, investigându-l deschis, dialogând cu el, putem traversa marile ape ale spiritului spre lumina indestructibilă din care suntem plămădiţi. Fără jumătăţi de măsură, fără căi ocolitoare.
Am învăţat totodată, contemplând semnul Scorpionului, să nu mă feresc să simt suferinţă, dar să iau seama şi că la un moment dat va trebui să îi dau drumul, să o dau la schimb într-un pariu pe fericire. Că în zodiac a deveni profund şi rezistent este un scop al axei Taur-Scorpion: ceea ce Taurul reţine Scorpionul adânceşte; dar şi că a da sens dialogurilor noastre cu demonii interiori înseamnă a face apel la detaşare şi mentalizare (Vărsătorul) şi la ancorarea puternică în inima veşnic iubitoare (Leul).
Aşa că dacă ar fi să îmi imaginez o lume de alchimişti, eu i-aş vedea pe toţi modelând trăiri sublime pornind de la următoarea schemă simplă:
