Sublimul scorpionic

Cercetând îndeaproape subiectul „Pluton”, guvernatorul modern al Scorpionului, descoperit oficial în 1930, am găsit menționată observația că oamenii au fost capabili dintotdeauna să se distrugă unii pe ceilalți, însă de la descoperirea acestui corp ceresc se pare că am devenit mult mai capabili să distrugem întreaga planetă. Remarca face referire, desigur, la faptul că Pluton a fost recunoscut în preajma apariției bombei atomice și a expansiunii naziste.

Pe de altă parte, din registrul opus al semnificațiilor lui Pluton și ale Scorpionului, cunoscuta astrologă olandeză Karen Hamaker-Zondag a susținut în cadrul recentului summit organizat sub egida Astrology University o prezentare în care a adus argumente practice și teoretice în favoarea asocierii planetelor transsaturniene cu zone ale psihicului nostru care – de multe ori mascat sub forma unei căderi psihice ce forțează “tăcerea” minții raționale – facilitează legătura cu propria conștiință divină. Desigur, ideea de conștiință divină este un subiect pe cât de ambiguu, încă insuficient documentat, explicat, înțeles, pe atât de plauzibil, evident în fiecare dintre noi și tot mai dificil de contestat.

În conferința sa, Karen a descris cazul unei femei care a suferit o cădere psihică severă în perioada în care Pluton îi tranzita conjuncția Soare-Mercur din harta natală. Internată într-un spital de boli mintale și refuzând medicația, aceasta a avut parte de experiențe pe care le putem încadra în domeniul parapsihologiei, viziunilor mistice, comunicărilor cu lumea invizibilă, dar și confruntării propriei umbre, dacă ar fi să urmăm accepțiunea jungiană asupra unor astfel de trăiri.

Comparând aceste două registre opuse ale lui Pluton, ambele înrădăcinate în ideea de putere radicală, m-am gândit că suntem obișnuiți să privim cu multă circumspecție arhetipul Scorpionului, să ne ferim de el, să ne-așteptăm parcă la rele din partea lui și astfel să nu-i prea recunoaștem meritele – poate pentru că doar cei ce trec teste serioase au acces la comorile de dincolo de agonie.

În calitate de astrologi, cred însă că este important să ne pricepem să răsturnăm aparentele puncte nevralgice în avantaje și să punctăm oamenilor cu care interacționăm, atunci când ei sunt blocați în pesimism sau neîncredere, faptul că întotdeauna există și o astfel de fațetă, respectiv un câștig și un avantaj în experiențele incomode.

În ceea ce mă privește, pe partea Scorpionului, întâmplările mele m-au învățat să privesc și din direcția opusă următoarele tipare:

  • Scorpionul ne conduce spre confruntarea cu sfârșituri, spre treceri prin multiple și simbolice morți. Suntem obișnuiți să considerăm sfârșitul un fenomen negativ, dureros și terifiant și astfel să îi opunem rezistență, să îl respingem și să ne temem de el. Dar la o privire mai atentă putem să ne împrietenim cu acest fenomen, căci ce ar deveni lumea aceasta dacă totul ar fi permanent si dacă doar s-ar naște încontinuu noi elemente peste realitatea prezentă? În esență, dispariția, disiparea ultimă a unor faze de viață, relații, obiecte etc., chiar și atunci când nu suntem încă pregătiți să acceptăm finalul lor, este un act de sublimă utilitate și reînnoire. Creativ, curajos și profund umani, putem să ne împrietenim cu fenomenul morții.
  • Despre Scorpion știm ca are darul de a scoate la iveală reprimări, adevăruri neplăcute, incomode și de aici un întreg registru de comportamente urâte, meschine. Dar oare observăm la fel de limpede că Scorpionul conține și puterea de a scoate la iveală, în noi și în ceilalți, esențele cele mai tari, resursele interioare cele mai valoroase? Scorpionul este, așadar, un semn al împuternicirii atunci când reușim să îl folosim ca substanță revelatoare, ca pact cu lumina. Scorpionul conține promisiunea unei inițieri ce ne conduce spre comorile cele mai ascunse din noi și din ceilalți.
  • La extrema negativă, Scorpionul construiește o atitudine bănuitoare, paranoică, distrugătoare, la granița cu dezintegrarea psihică. Dar contrapartea este la fel de tulburătoare: ne poate aduce trăiri sublime și ne poate asambla ființa într-o stare de totalitate indestructibilă. Condiția? Aș spune accesarea forței iertării și a iubirii.
  • Îi acuzăm pe unii Scorpioni de manipulare, de acapararea puterii celorlalți. Dar Scorpionul care învață să nu abuzeze de magnetismul său are șansa să creeze o deplină contopire cu puterea celuilalt, la mijlocul distanței dintre doi sau mai mulți participanți. Iar acela devine cu adevărat un spațiu al vindecării.

Las deschisă lista acestor schimbări de perspectivă. Dacă ar fi să o completezi cu observațiile tale, ce daruri ale Scorpionului ai mai scoate la iveală?

Cristiana Tanase

Cristiana Tănase