Originea energiei

Originea energiei
Originea energiei

Ora 6:00 dimineata. Telefonul mobil canta o melodie placuta, menita sa ne asigure o tranzitie lina intre lumea viselor si realitatea fizica. Ne sculam agale si ajungem cumva la baie. Ne uitam in oglinda, si aproape nu ne recunoastem. Constatam resemnati ca am mai imbatranit cu o zi. Ne simtim mai obositi decat am fost in seara precedenta. Ne pregatim de plecare, si la iesirea din casa, aerul oxigenat si adierea vantului reusesc sa ne trezeasca putin la viata. Ne gandim la cafeaua care ne va astepta pe masa. La radio se vorbeste despre criza mondiala de energie si despre putinii ani care au mai ramas pana la secarea totala a zacamintelor de petrol. Simtim ca trebuie sa facem ceva, ca altfel ne asteapta vremuri grele.

Incercand sa deslusim de unde vine energia care sustine intreaga Creatie, avem impresia ca trebuie sa parcurgem un adevarat abis informational. Putem observa ca Universul cunoscut exista din timpuri imemoriale si inca se extinde. Inseamna ca Universul dispune de energia necesara supravietuirii sale. Mai bine zis, in lumile mai evoluate decat civilizatia noastra, s-a descoperit secretul producerii energiei. Oare noi am fi mai putin destepti si nu am reusi? Mandrul Homo Sapiens trebuie sa fie capabil sa faca acest pas. Cum, insa? Puteti sa spuneti ca este vorba despre o simpla filosofie, dar noi vom incerca aici sa analizam aceasta problema pornind de la notiunile pe care astrologia ni le pune la dispozitie.

Sa incercam sa ne deplasam inapoi in timp, la un moment pe care l-am putea denumi „punctul zero”. Sa spunem ca acest „punct zero” este acel moment inaintea caruia nu a existat nimic. S-ar putea ca acest punct sa fie unul pur imaginar, deoarece ideea de non-existenta pare a fi atat de lipsita de armonie, energie si sens, incat ne este greu sa ne imaginam ca a existat vreodata o astfel de stare. Daca incercam sa ne imaginam acest neant, ne dam seama de imensul gol care exista in interiorul acestuia, un gol care, inteles in sens spiritual, ar fi putut induce imediat o stare de suferinta de nebiruit. Ne putem da seama ca non-existenta este o stare mult mai instabila decat existenta. Non-existenta este o stare atat de lipsita de energie incat insusi neantul a fost nevoit sa ia decizia de a se transforma in existenta, indiferent de greutatile induse de aparitia acesteia. Putem afirma ca existenta unui „punct zero” este cel putin improbabila. Dar sa ni-l imaginam, cel putin teoretic.

Cu ajutorul facultatilor latente ale sufletului nostru, ne putem da seama de diferenta neta, din punct de vedere energetic, dintre starea de dinainte si dupa „punctul zero”. In astrologie, energia care se naste in momentul acestui „punct zero” imaginar este simbolizata de zodia Berbecului, in special de primul grad al acesteia.

Meditand mai departe, putem spune ca un astfel de punct zero poate exista in orice loc al spatiului si in orice moment al timpului infinit. Rezulta ca putem vorbi despre o anumita inteligenta a spatiului. Noi credem ca strasnicie ca omenirea va ajunge odata sa fie capabila sa extraga energia necesara existentei sale direct din structura spatiului, pe baza ideii expuse mai sus. Pentru aceasta, insa, este nevoie de o evolutie combinata a nivelului spiritual si stiintific al omenirii. Reintorcandu-ne la notiunile astrologiei, sa meditam asupra faptului ca primul grad al Berbecului este o continuare fireasca a ultimului grad din zodia Pestilor.

Astfel, simbolul nasterii energiei pare sa fie conditionat de ajungerea la perfectiune a tot ce inseamna Pestii: spiritul de sacrificiu, starea de a se simti multumit indiferent de conditiile de trai, disponibilitate de a suferi pentru o cauza inalta. Este posibil ca gasirea resursei de energie nepoluanta si infinita, legata direct de inteligenta si energia spatiului, sa fie conditionata de infratirea dintre ultimul grad al Pestilor si primul grad din Berbec. Mariajul dintre starea de desavarsire spirituala, simbolizata de ultimul grad al Pestilor, si impulsul concentrat al primului grad din Berbec – simbol al increderii in sine si al dorintei nestramutate de a trai – ar putea fi cheia obtinerii sursei de energie perfecte.

Daca pana acum omenirea s-a obisnuit sa primeasca din exterior energia necesara propriului sau trai, atunci se pare ca a venit momentul sa invete sa produca ea insasi aceasta energie. Desi nu este inca prea constient de acest lucru, omul este un creator in lumea invizibila. Prin concentrare si meditatie, putem produce stari elevate ale constiintei. Daca reusim sa facem cativa pasi importanti in acest sens – spre condensarea acestor stari inspre vibratiile planului fizic -, atunci gasirea parghiilor necesare producerii energiei utilizabile in lumea fizica nu va fi atat de dificila pe cat pare in acest moment.