Ada CocosEseuri & Reflectii

Ziua Pacalelilor – de la Berbec la Nebun, fara masca

de Ada Cocoş

nebunul-1-aprilieLuna aprilie a avut mereu un aer special, nu neaparat pentru ca e mai primavara decat in martie si suntem toti disperati dupa soare, ci pentru ca debuteaza cu un hohot sanatos de ras. Ma gandesc ca iarna se da in vant si viscol dupa seriozitate asa ca un raset zglobiu si cald ar trimite-o la sanatoasa, pana la finele anului.

Pe 1 aprilie e Ziua Pacalelilor sau Fool’s Day, o zi care poate fi asociata si cu Arcana Majora a Tarotului care se numeste Nebunul sau Hoinarul, in engleza, The Fool si se potriveste de minune cu energia dinamica a Berbecului. Berbecul porneste la drum sa descopere lumea, singur singurel, fara prea multe bagaje. Ii e de ajuns propria energie fierbinte, inocenta, pura si cu o explozie de dinamism da startul unei noi calatorii de creatie in fiecare an. Probabil ca fara doza de nebunie a Berbecului, lumea ar ramane pe loc. Ca si Nebunul de pe cartea de Tarot, Berbecul se aventureaza fara grija ca ar putea sa cada in prapastie, fara grija ca ar putea sa se rataceasca si merge aparent fara directie, impasibil la vitregiile sortii, ghidat de ideea divina si de intuitie.

In setul de Tarot Rider-Waite, Nebunul e infatisat fericit, cu o floare in mana, pe marginea prapastiei, privind spre cerul senin ca si el. Peisajul e feeric, doar un caine il trage de pantaloni, un fel de frana sau poate „trezirea la realitate”, oricare ar fi ea. Nebunul nu pare sa-l remarce, nu pare stingherit de animalul care ii sfasie pantalonul, ci paseste cu vointa si tenacitate, la fel ca Berbecul. Stie ca daca incapatanarea si vointa nestramutata o sa-l poarte in rapa sau cu capul in gard, aceeasi vointa nestramutata o sa-l ajute sa se ridice si sa mearga mai departe in aventura descoperirii de sine care il poarta apoi spre divinitate. Stie ca moartea nu exista, ca esenta lui „eu sunt” nu se regaseste in plan material. „Eu sunt Adam care va deveni Hristos”, asa spune si Nebunul si Berbecul.[1]

Un fragment dintr-un film despre sufism ne invata asa:
“Unde este intalnirea aceea?
– Nu stiu, îngerul meu.
Ceilalti stiu?
– Nici ei nu stiu.
Cum poti merge la o intalnire fara sa stii unde e?
– E suficient sa mergi, doar sa mergi. Cei invitati vor gasi calea”.
Bab ‘Aziz: the Prince who Contemplated his Soul.

Toti suntem invitati si toti vom gasi destinatia, atunci cand vom pronunta in cunostinta de cauza: „eu sunt”. Descoperirea de sine merge mana in mana cu descoperirea Universului si nu se poate face fara o doza sanatoasa de umor, fara una la fel de sanatoasa de nebunie copilareasca, poate chiar inconstienta, nu se poate face fara vointa si fara increderea in ceilalti. Berbecul experimenteaza senin, traind fiecare zi de parca ar fi prima zi a vietii sale, cladind drumul catre „noi suntem” (Balanta). Intelept cum e, stie ca fara sa ajunga mai intai la el insusi, nu poate ajunge la ceilalti; fara sa ne intelegem pe noi insine nu ii putem intelege pe ceilalti, nu ajungem la echilibru. Si fara echilibru, calatoria noastra simbolica prin zodiac, dincolo de Balanta, se poate dovedi foarte dificila.

Revenind la Ziua Pacalelilor, ne putem gandi ca o farsa jucata cuiva ne poate ajuta sa vedem persoana aceea fara masca, prima reactie in fata unui lucru neverosimil ne expune esenta. De aceea spunem probabil ca prima impresie conteaza. Poate ca Fool’s Day e invitatia Berbecului la un moment de sinceritate inocenta, directa, care sa ne aduca pe directie cu un hohot de ras, ne readuce la aici, acum, la punctul de inceput. Ne invata ca in viata sunt multe lucruri neverosimile, iluzia ne invaluie la orice pas, iar noi nu trebuie decat sa continuam sa mergem inainte.

Anul acesta, cu Stellium in Berbec si o Luna fara directie in Sagetator, 1 aprilie promite sa fie o zi pe cat de aiurita, pe atat de vesela, o incurajare la a experimenta macar petru 24 de ore mersul in gol, o invitatie la acceptarea nonsensului atotcuprinzator cu ochii spre cer si cu o floare de primavara in mana.


[1] Osho spune ca “Adam trebuie sa paraseasca gradina Raiului, lumea inocentei. Fiecare Adam trebuie sa vina in lume, in noroiul ei, pentru ca doar asa se va maturiza. Doar acolo invatam, vedem in contrast frumusetea inocentei, asa intelegem splendoarea inocentei. Abia atunci, dupa ce devenim constienti de ea ne putem intoarce acasa. Adam nu poate deveni Hristos daca nu paraseste Paradisul; va ramane mereu copil. Adam inseamna miscarea spre exterior, Hristos miscarea spre interior. Adam inseamna iubire, Hristos a fi constient.Cercul e complet. Diferenta dintre Adam si Hristos e doar aceea de directie (…). Adam este un Hristos potential, Hristos este Adam actualizat”.