Mercur in Pesti sau a vorbi vorbire, a tacea tacere
Am adresat urmatoarea intrebare cartilor de Tarot: cum sa scriu articolul pentru aceasta luna?
Raspunsul a venit sub forma unui X de Cupe, a unui Cavaler de Monede si a unui VIII de Sabii.
Stiam despre ce voi scrie: Mercur in Pesti si, dupa etalare, am inteles si cum trebuie sa scriu: cu implicare emotionala (X de cupe), cu exemplificare concreta (Cavaler de Monede) si fara sa incerc sa rationez extrem de mult, pentru ca ma voi bloca sau voi bloca cititorii (VIII de Sabii).
Sa incepem asadar.
Ceea ce va spun este verificat si arhiverificat de subsemnata, care este o mandra posesoare de Mercur in Pesti in harta natala. Asadar, nu voi spune nimic din carti sau din teorie. Totul e real si profund emotional (de tipul X de Cupe – un fel de emotionant “deschideti-va sufletele”): imi place la nebunie sa gandesc si apoi sa vorbesc. Ma indragostesc de gandurile mele si apoi le iubesc cu patima, atunci cand ele se transforma in vorbe. Patima e asa de mare si gandurile atat de dornice de exprimare verbala, incat, atunci cand incep, vorbesc si vorbesc si vorbesc. Deschid mai intai o acolada pentru primul gand remarcabil care mi-a trecut prin cap, apoi o paranteza dreapta, pentru ca si urmatoarele ganduri sunt semnificative si apoi inca vreo 2, 3 paranteze rotunde. Pentru ca fiecare gand merita rostit. Rezulta astfel un stil absolut …opulent de a vorbi (exista sintagma: opulenta discursului? Daca nu, tocmai ce o brevetam). Pentru ca cei din jurul nostru nu sunt intotdeauna conectati la regula de vorbire sub forma de papusa ruseasca (rationament in gand in vorba in rationament etc etc), pot considera ca noi, cei cu Mercur in Pesti, vrem, de fapt, sa ii fraierim, sa ii zapacim de cap. De unde si imaginea de mai jos a lui Mercur in Pesti sub forma unui joc de alba neagra.
De fapt, noi nu vrem sa fraierim pe nimeni. Pur si simplu ne urmarim logica noastra impecabila, dar cu un fir absolut evanescent (de tipul, “uite-l, nu e”).
De aceea, posesorii unui Mercur in alte semne, deci de alte tipuri de logica [(la fel de impecabile), ati remarcat unicitatea gandirii unui Mercur in Pesti: nu exista o singura logica, ci o infinitate de logici si niciuna nu este mai putin decat impecabila], ar putea sa nu perceapa mesajul, doar pentru ca s-au pierdut in hatisul de nepatruns/ mlastina fara fund a povestirii din povestirea anterioara, care deja urmeaza celei povestite si se leaga cu cea care va fi imediat repovestita, dupa ce prima va fi fiind povestita deja (tot ce e cu italice reprezinta actiunea Cavalerului de Monede, sub forma unei o mostre concrete de gandire/ vorbire de tip Mercur in Pesti).
Cand totusi ceilalti nu mai inteleg nimic (avand senzatia de confuzie pe care o regasim in VIII de Sabii), posesorul de Mercur in Pesti poate empatiza instantaneu si profund cu interlocutorul absolut debusolat, pe care se ofera magnific sa il salveze. Cum?
Tacand admirabil, desigur.
