Cu și despre Mercur retrograd

În vreme ce contemplam oarecum neliniștită albul paginii virtuale, mintea mi se zbuciuma de la una la alta, ideile se succedau neterminate, se înghesuiau deodată gata, gata să erupă într-o explozie de inspirație și de intuiție, doar pentru a se răzleți brusc, ca prepelițele în bătaia puștii.

Evident, n-am găsit pe cine să dau vina pentru dezordinea mea mentală, pentru zumzetul obositor de gânduri diverse decât pe Mercur care în harta mea natală se găsește în Gemeni, în mers aparent retrograd. Și nu e oriunde, ci la Mijlocul Cerului și stăpân al Ascendentului! Să vadă toată lumea cât de dezlânată mi-e adesea exprimarea, cât de ilogică îmi poate fi logica și cum pricep adesea exact pe dos ce se discută în jur sau, mai „grav” direct cu mine! Iar acum, nu mi-am găsit ceva mai bun de făcut, decât să vă fac părtașii lipsei de inspirație de la această oră târzie, doar, doar vă pot face să înțelegeți câte cazne îndur până să scriu un articol cât de cât util.

Din tot caleidoscopul de idei care roiesc, adesea cu folos, în câmpul meu mental, am ales-o pe aceasta a confesiunii, tocmai pentru că n-aș vrea să cad în capcana în care pică deopotrivă astrologi cu experiență, dar și „consumatori” înrăiți de predicții nefaste și căutători asidui de găuri în cer. Și anume aceea de a crede că Mercur retrograd ăsta e de-a dreptul malefic.

Poate că efortul meu mental pentru a vă aduce în față informații interesante sau amuzante este adesea uriaș, iar această pagină va păstra pe veci secretul multiplelor paragrafe șterse sau rescrise când cu un sentiment eliberator, când cu unul de ciudă pe propriile divagații. Dar efortul în sine, coordonarea conștientă, lucidă a atenției, reformularea, reașezarea conduc în cele din urmă la un rezultat neașteptat, rezultat care se reflectă cel mai bine în faptul că încă mă citiți. Și vă mulțumesc tuturor pentru asta!

Mi-a luat mult timp până să înțeleg că nimic din afara mea nu mă poate conduce în mod esențial spre disciplinare mentală, spre coerență. Ci mai degrabă propria mea preumblare înăuntru, în sine, în povești de familie și influențe care au contribuit la o predispoziție spre neliniște, spre anxietate, dar și spre o permanentă căutare. Am învățat în timp să nu mă mai împotrivesc fluxurilor mentale năvalnice, ci să le las măcar o vreme să mă poarte pe cărări adesea întortocheate sau de-a dreptul în cerc.

Așa am descoperit că, presată de timp sau de situație, dau cel mai bun randament. Ceva mai presus de mine și de minte, de conștientul imediat, ceva care străfulgeră de undeva din forurile mai înalte ale gândirii (Mercur retrograd este inconjunct cu Uranus retrograd din Scorpion și casa III) acționează neașteptat tocmai când sunt gata să capitulez. Cam ca acum :D!

Am mai descoperit însă, în timp, că mă ajută adesea conversațiile cu ceilalți, cu condiția să mă coordonez conștient spre a asculta cu atenție, nu doar spre a vorbi. Această din urmă activitate are loc adesea de la o extremă la cealaltă. Mai precis, când revărs traista de informații, idei, gânduri, cu o frecvență verbală rapidă, când cad în muțenie. Sau cum se spune în popor, pe gânduri.

La fel de utile sunt însă și activitățile care implică aranjarea anumitor obiecte după diverse criterii sau pur și simplu curățenia prin casă. Aceste activități de tip Fecioară impun în cele din urmă o cadență, un anumit ritm fizic și mental, o oarecare ordine exterioară și interioară.

Inutil să vă spun, că pentru a-mi liniști cât de cât mintea pentru acest articol, am făcut curățenie în magazia cu unelte și am lustruit un aragaz care stă acolo prăfuit și nefolosit de vreo 10 ani.

Sigur, aș putea să mai scriu încă vreo trei pagini de vrute și nevrute, dar cred că am demonstrat ce era de demonstrat, în încercarea de a vă oferi o mostră din ceea ce înseamnă viața cu Mercur retrograd cocoțat în vârful hărții natale! Dar nici că l-aș da jos de-acolo!

Ada Cocos

Ada Cocoș
Redactor-șef